Corpul ține minte ce mintea încearcă să uite. Și poartă totul în umeri.

Umerii ți-au urcat spre urechi și nu mai coboară. Maxilarul e încleștat. Spatele te doare constant. Gâtul e rigid. Ai dureri de cap aproape zilnic. Respiri superficial, doar cu partea de sus a pieptului. Uneori stomacul e strâns ca un pumn. Te uiți în oglindă și vezi o femeie încordată, gata oricând de luptă. Și nu îți amintești când ai fost ultima dată cu adevărat relaxată.

Multe mame poartă, după naștere, o tensiune fizică pe care nu o conștientizează pe deplin. O pun pe seama oboselii, a poziției de alăptare, a purtării copilului în brațe. Și, în parte, au dreptate. Dar de multe ori, această tensiune este și expresia fizică a anxietății. Corpul trăiește ca și cum ar fi mereu în pericol.

Legătura dintre corp și anxietate

Când simțim anxietate, corpul reacționează ca și cum ar trebui să se pregătească pentru un pericol. Mușchii se încordează, gata să lupte sau să fugă. Respirația se accelerează. Inima bate mai repede. Aceasta este o reacție utilă pe termen scurt, în fața unei amenințări reale. Dar când anxietatea este constantă, corpul rămâne blocat în această stare de pregătire. Mușchii nu se mai relaxează. Tensiunea devine cronică.

După naștere, există și factori fizici care contribuie. Poziția de alăptare, purtarea copilului, somnul în poziții incomode, recuperarea după naștere pun presiune pe mușchi și articulații. Combinația dintre acești factori fizici și anxietate poate crea o tensiune persistentă, dureroasă.

Semnele tensiunii

Tensiunea se poate manifesta în multe feluri. Dureri de cap, mai ales în zona frunții sau a cefei. Dureri de gât și de umeri. Dureri de spate. Maxilarul încleștat, uneori scrâșnitul dinților în somn. Respirație superficială. Senzația de nod în gât sau de apăsare în piept. Probleme digestive. Oboseală care nu trece după odihnă. Dificultăți de somn.

Uneori, tensiunea devine atât de obișnuită încât nu o mai observi. Abia când încerci să te relaxezi îți dai seama cât de încordată erai.

Cum îți relaxezi corpul

Primul lucru este să observi. De câteva ori pe zi, oprește-te și scanează-ți corpul. Unde simți tensiune? În umeri? În maxilar? În stomac? Simpla observare poate ajuta, pentru că atenția îți permite să eliberezi, conștient, încordarea.

Al doilea lucru este respirația abdominală. Pune o mână pe piept și una pe abdomen. Respiră astfel încât să se miște mâna de pe abdomen, nu cea de pe piept. Inspiră lent, expiră și mai lent. Această respirație trimite corpului un semnal de siguranță.

Al treilea lucru este relaxarea musculară progresivă. Încordează un grup de mușchi, de exemplu umerii, timp de câteva secunde, apoi relaxează-i complet. Observă diferența. Treci apoi la alt grup de mușchi. Această tehnică te ajută să înveți diferența dintre tensiune și relaxare.

Al patrulea lucru este mișcarea blândă. Când medicul îți permite, întinderile ușoare, plimbările, yoga pentru mame pot ajuta la eliberarea tensiunii. Nu trebuie să fie exerciții intense. Scopul este să îți miști corpul cu blândețe.

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Al cincilea lucru este să ai grijă de poziții. Folosește perne de sprijin când alăptezi. Schimbă poziția des când porți copilul. Coboară umerii conștient ori de câte ori îți amintești.

Al șaselea lucru este căldura. Un duș cald, o compresă caldă pe umeri, o baie când e posibil pot relaxa mușchii încordați.

Al șaptelea lucru este să lucrezi și cu anxietatea din spatele tensiunii. Relaxarea corpului ajută, dar dacă anxietatea rămâne, tensiunea va reveni. Un specialist te poate ajuta să abordezi ambele.

Diana, o pacientă de treizeci și șase de ani, avea dureri de cap zilnice de când născuse. Medicul nu găsise nicio cauză fizică. Am lucrat împreună la anxietatea ei și am introdus exerciții zilnice de relaxare. „Nu îmi dădeam seama cât de încordată eram”, mi-a spus după câteva săptămâni. „Durerile de cap s-au rărit și, pentru prima dată, îmi simt umerii jos.”

Poți lega aceste exerciții de momente care se repetă oricum în ziua ta. De exemplu, de fiecare dată când alăptezi, coboară umerii și respiră lent de trei ori. De fiecare dată când schimbi un scutec, relaxează-ți maxilarul. Astfel, relaxarea devine un obicei, nu încă o sarcină pe lista ta.

Ce cred eu

Cred că mamele ar trebui să primească la fel de multă atenție pentru corpul lor după naștere ca și pentru mintea lor. Cele două sunt profund legate. O mamă care își eliberează tensiunea fizică își poate liniști și mintea. Iar o mamă care își liniștește mintea își poate relaxa și corpul.

Mai cred că durerea fizică persistentă merită întotdeauna o evaluare medicală. Nu presupune că e doar anxietate. Uneori, după naștere pot apărea probleme fizice care au nevoie de tratament, iar excluderea lor aduce, în sine, liniște.

Și cred că fiecare mamă merită câteva minute pe zi în care corpul ei să nu fie al nimănui altcuiva. Nici al copilului, nici al treburilor casei. Doar al ei, ca să respire și să se relaxeze.

Când ai nevoie de ajutor

Dacă tensiunea și durerile persistă, vorbește cu medicul și cu un psiholog. În caz de urgență sună la 112. Linia antisuicid 0800 801 200 este gratuită.

La Cabinetul Psihologic Radu Leca te pot ajuta să îți eliberezi corpul de povara anxietății.

Lasă-ți umerii să coboare. Nu trebuie să porți totul singură.

Textul face parte din seria „Mama după naștere. Anxietatea și depresia postnatală”, scrisă de psihologul Radu Leca. Dacă te regăsești în aceste rânduri și vrei să vorbim, găsești detalii despre programări pe pagina Cabinetului Psihologic Radu Leca din București.