Notiunea de “cabinet psihologic” este vazuta de catre UltraPsihologie ca fiind: Cabinetul pentru MINTE si Suflet (Scrinium per animarum et mente).Ce primim in cadrul unui cabinet psihologic?
a. atentie
b. intelegere
c. consiliere psihologica
d. intrebari ce favorizeaza raspunsuri
e. multa rabdare
Stimati cititori, va rog imaginați-vă că am putea crea propriul nostru “cabinet pentru minte”, in asa fel încât data viitoare când ne vom întâlni cu un eveniment de viață etichetat drept stresant, vom fi pe deplin pregătiti stiind cum sa ne ocupam de el. Reactia este cea care conteaza si este vazuta de toti cei din jur. Comunicarea te ajuta in raporturile interpersonale. Dacă stii cum sa reacționezi atunci esti un om echilibrat.
Modelul stresului de diateza încearcă să explice cum subiectii care suferă de tulburari psihologice, cum ar fi depresia, anxietatea și atacurile de panica, au ajuns sa detina aceste tulburari ca urmare a sensibilitatii/vulnerabilității psihologice deja existente(programare genetica), combinate cu evenimentele / evenimentele de stres, la care au participat direct. Iar ca exemple ce pot sustine imaginea mentala extrem de logica a legaturii dintre predispozitie la boala psihica si evenimente stresante, permiteti-mi sa va punctez corect cateva evenimente:
a. divortul / despartirea parintilor – ce simt membri cuplului fata de divort, ce simte copilul fata de schimbarea din familie
b. un accident nefericit, casnic – din neatenție accidentul se produce. Un membru al familiei este ranit fizic. Toti ceilalti membri sunt traumatizati
c. un accident auto cu victime sau cu vatamare corporala – masina te poate trada sau ghinionul te loveste fix cand sofezi. Accidentul are loc. Toata viata ta se schimba intr-o zecime de secunda
d. pierderea unei parti a corpului – mutilarea naste monstri. Indiferent cat de echilibrat esti ca barbat sau femei, accidentul te schimba radical
e. boala incurabila – ceea ce rămâne in urma unui bolnav este reprezentat, cu preponderenta, de ultimile luni ale vietii lui. Indiferent cât de mult iti doresti să îți aduci aminte de cel trecut in neființă intr-un anunit fel, amintirile ultimilor luni domina tot
f. decesul unui apropiat – singurul lucru sigur in viata noastra este Moartea. Moartea te ajuta sa descoperi noi dimensiuni. In general populatia crestina, se raporteaza la Moarte ca la ceva negativ. Moartea este firească
Acest model (modelul stresului de diateza) sugerează, direct, că toți avem anumite vulnerabilități pentru anumite tulburări legate de sănătatea mintală bazate pe genele și / sau mediul în care am fost educați, dar că această vulnerabilitate va rămâne in stare latenta, dacă nu este declanșată de un eveniment stresant de viață. Iar aici avem povestea domnului Victor care in tinerete a înmagazinat genetic 3 cazne ce le-a transmis genetic primului nascut. Si-a retezat degetul inelar, s-a indragostit de un om ce nu l-a acceptat, a avut primul episod depresiv la 25 de ani. Copilul născut de el, a avut degetul inelar la fel de scurt ca tatăl, si-a cautat dragostea in acelasi tip de partener ce l-a refuzat pe tatal său si a fost trist de la 10 ani, indiferent de jucaria primita, haina purtata, vacanta făcută. Suntem modelele si oglinzile păcatelor părinților si bunicilor nostri. Genetic suntem programati sa fim vulnerabili.
Când am învățat acest lucru alături de colegii mei de la Facultatea de Psihologie, am constatat că acesta este un concept interesant. Concluzia mea a fost corecta atunci si este corecta si astazi, iar daca credeti ca ma insel, va rog cu respect sa imi comunicati: Dacă avem vulnerabilități ca oameni, vis a vis de tulburările de sănătate mintală specifice(schizofrenie,depresie,anxietate,atacuri de panică), atunci exista șansa să avem și vulnerabilități pentru anumite tulburări de sănătate corporală/fizică, (iar aici exemplele nu sunt prietenoase)cum ar fi cancerul, accidentul vascular cerebral si infarctul miocardic care vor rămâne in stare latentă, dacă nu cumva sunt declanșate de un eveniment de viață stresant. Ce idee va ramane in cap dupa ce cititi concluzia mea: daca oamenii sunt programati sa fie bolnavi mental, cu siguranta pot fi programati genetic sa fie bolnavi fizic.
Pentru mine aceasta este momentul si locul în care ultrapsihologia poate juca un rol esențial în viața noastră, personala si de cuplu. Ultrapsihologia este domeniul ce contine psihologia academica si cea experimentala si care trebuie explorat și înțeles în continuare. În posturile anterioare am punctat, de mai multe ori, ideea că: intervențiile ultrapsihologice ne permit să construim un cabinet medical pentru minte, putând să il avem permanent asupra noastra. Aceste intervenții pot realmente dota un subiect vulnerabil sau atins de boala, cu diferite strategii de (coping) cu scopul declarat de a face față vieții in toata complexitatea ei și pentru a combate, in mod eficient, simptomatologia stresului. Stresul este cel care, in timp, devine catalizatorul perfect catre probleme mentale și potențiale de sănătate.
*De retinut: Modelul stresului de diateză afirmă că, dacă vulnerabilitatea intalneste stresul (deasupra unei anumite valori), atunci individul va dezvolta tulburarea la care are o vulnerabilitate. Doamnelor si domnilor cititori, aceasta înseamnă că am putea lupta împotriva oricărei tulburări de sănătate mintală dacă putem învăța cum să gestionăm corect, făcând față evenimentelor de viață stresante într-un mod care să ne asigure că rămânem sub pragul declanșatorului.
Stimati cititori, ați avut ocazia să observati cum unii oameni se descurcă deosebit de bine cu evenimentele stresante din viața lor, în timp ce alții se prăbușesc sub presiunea evenimentelor și ajung sa ia antidepresive pentru a le face față. Modelul special, logic si argumentativ, al stresului de diateză ne-ar putea sustine in procesul de înțelegere al relatiei dintre vulnerabiliatea genetica si boala. Exista o speranta dupa ce orice subiect a citit indeajuns de mult incat sa inteleaga ce este stresul de diateza. Speranta se refera la implementarea logicii si aplicarea ei in viata de zi cu zi. Avem puterea de a prelua controlul și de a gestiona aceste evenimente de viață stresante/negative, pentru a ne asigura că rămânem mult sub punctul de declanșare. Explorarea/Intelegerea si dezvoltarea intervențiilor ultrapsihologice și găsirea celor potrivite pentru toti cei ce isi doresc schimbarea in bine, este crucială. In cazul particular si subiectiv, in care va aflati in situatia in care momentan va ganditi daca sa va realizati propriul dumneavoastra loc special pentru ganduri, in asa fel încât data viitoare când veți întâlni un eveniment stresant de viață ce poate declanșa boala, dvs sa fiti pregatiti, ar fi bine sa va decideti mai repede. Este fantastic sa putem controla bolile ce sunt programate sa apara.
Ce promite intelegerea notiunii de psiholog si asimilarea locului denumit cabinet psihologic ca fiind 100% pozitiv?
- Schimbarea! Aceasta este promisiunea facuta de mine, tuturor celor ce fac efortul voluntar de a intelege cum functioneaza mintea.
Schimbare de paradigmă a conștiinței la toate nivelele pare, vazuta din afara, a fi un IMPULS. Trecere de la modele vechi si negative obișnuite, catre modelele noi si pozitive, alaturi de psiholog, acesta este dezideratul fiecarui specialist in parte. Punctez in acest paragraf existenta modelelor mentale restrictive care provoaca temeri fata de legătura dintre gândire, emoții și comportamente, atunci cand intalnesc la un model pozitiv de evolutie, descoperire, aventură, bucurie și autenticitate. Modelele mentale invechite sustin ca tot ce e nou e gresit si slab calitativ. Gresit! Tuturor ne trebuie echilibru si un psiholog bun care sa ne sustina. - Transformările mentale/de atitudine/de perspectiva/fata de propria imagine. Întrucât subiectii contempleaza(isi readuc aminte, se gandesc,viseaza,isi fac probleme,se cearta), din locuri sigure, interacțiunile avute din totdeauna(30% cele recente, 70% cele vechi) la fel si conversatiile, munca in raport cu transformarile se realizeaza etapizat, in functie de ceea ce isi doresc subiectii. La fel ca un șarpe ce își schimba pielea, zona de confisi schimba continutul. Chiar dacă toți trăim diferite schimbări, ce ne afecteaza mai mult sau mai putin, similitudinea se regasesteort la transformarea nivelului de baza al perceperii propriei imagini.
In cadrul Cabinetului Psihologic puteti intelege emotiile.
In anul 2014 a existat un studiu ce a dorit sa demonstreze existenta doar a patru emotii. Din totalitatea emotiilor, ramanand doar patru, se demonstreaza distincția dintre furie și dezgust și surpriză și frică. Când emoția te loveste prima dată, semnalele feței sunt foarte asemănătoare, sugerând, spun cercetătorii, că distincția dintre furie și dezgust și între surpriză și frică este din punct de vedere social, nu pe bază biologică.
Acest lucru ne lasă oficial cu patru emoții “de bază”, conform acestui studiu: fericit, trist, frică / surprins, și supărat / dezgustat. Acestea, spun cercetatorii, sunt semnalele noastre faciale-biologice – desi exista distinctii intre surpriza si frica si intre furie si dezgust, experimentul realizat, sugereaza ca aceste diferente s-au dezvoltat mai tarziu, (si asta mai mult din motive sociale decat datorate celor de supravietuire).
“Doamnelor si domnilor, aceste rezultate, obtinute prin testare si interpretare, arată că modelele dinamice de expresie faciale transmit o evoluție ierarhică a semnalelor în timp, caracterizate prin impulsuri mai simple, biologic înrădăcinate în temporalitatea dinamicii de semnalizare, urmate de semnale mai complexe din punct de vedere social. Acest lucru discriminează în mod definitiv cele șase expresii faciale ale emoției, reducand emotiile la un numar de patru.”
Cabinet Psihologic | Psiholog Radu Leca
Cabinet Psihologic
Cabinet Psihologic Bucuresti
Cabinet Psihologic Psiholog Radu Leca. Toți avem vulnerabilități pentru anumite tulburări legate de sănătatea mintală bazate pe genele sau mediul în care am fost educați. Chiar dacă toți trăim diferite schimbări, ce ne afecteaza mai mult sau mai putin, similitudinea…..
Keywords: cabinet psihologic, psiholog bucuresti,cabinet psihologic bucuresti
Bibliografie:
Aaron, T., Beck, (2008). The Evolution of the Cognitive Model of Depressionand Its Neurobiological Correlates, Am J Psychiatry 2008; 165:969–977. Abramson, L. Y., Seligman, M. P., & Teasdale, J. D. (1978). Learned helplessness in humans:
Alloy,Whitehouse, Robinson, Hogan, Rose si Kim (2000), The Temple-Wisconsin cognitive vulnerability project, Journal of Abnormal Psychology, vol 109, nr. 3, pag 403-418
American Psychiatric Association.(2003). Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale. Ediţia a patra revizuită. Bucureşti: Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România.
Beck, 1979, în Decsei, A., 2011, p.175. Consilierea relaţiilor de cupluşi familie. Editura Universităţii din Oradea. Oradea.
Brewin, Firth-Coyens, Furnham şi McManus (1992), în Ingram, R., E., Miranda, J., Segal, Z., (1998). Cognitive Vulnerability in depression, A Division of Guilford Publications, Inc, New York.
Cooley şi Mead (1934), în Ingram, R., E., Miranda, J., Segal, Z., (1998).Cognitive Vulnerability in depression, A Division of Guilford Publications, Inc, New York.