SARCINA ÎN PERIOADA ADOLESCENȚEI

Astazi, 23.02.2018, publicam un articol documentat. Fuiorea Andreea, una dintre studentele meritorii ale Facultatii de Psihologie Titu Maiorescu, a realizat urmatorul articol: SARCINA ÎN PERIOADA ADOLESCENȚEI

Există o perioadă în care liniștea și armonia din viața multor familii dispar pur și simplu. Adolescența este o piatră de încercare atât pentru părinți cât și pentru copii. De asemenea, este foarte important să înțelegem că deciziile pe care le luăm, adesea pripit în această perioadă, vor influența viața de familie multă vreme de acum încolo. Atât adolescenții, cât și părinții lor au nevoie de un spațiu neutru în care să se exprime și de un om imparțial care să îi asculte. În perioada adolescenței vizitele la un specialist sunt recomandate. Dar ce ne facem atunci când copilul vine la noi și ne spune ,,Mamă, tată, sunt însărcinată!,,?
Sarcina în adolescență poate fi una dintre cele mai dificile experiențe cu care se poate confrunta o tânără și poate avea un impact profund în viața acesteia.
Deseori sarcinile în adolescență au consecințe negative. Multe mame sunt sărace și slab educate, iar unele sunt consumatoare de droguri. Multe se hrănesc incorect, nu iau în greutate suficient și beneficiază de îngrijire prenatală inadecvată sau nu beneficiază deloc. Copiii lor au o probabilitate mare de a se naște prematur sau de a fi periculos de mici și au un risc crescut în ceea ce privește alte complicații la naștere, moartea fetusului spre sfarșitul sarcinii, în stadiul de nou-născut sau de sugar, probleme de sănătate și școlare, abuz și neglijare, precum și dizabilități de dezvoltare ce se pot prelungi până la vârsta adolescenței.
Copiii mamelor adolescente mai înstărite pot fi și ei în pericol. În rândul a peste 134,000 de fete și femei, cea mai mare parte din clasa mijlocie, cele cu vârstă între 13 și 19 ani aveau o probabilitate mai mare decât cele cu vârsta între 20 și 24 de ani de a avea copii cu greutate mică la naștere, chiar și atunci când mama era căsătorită, bine educată și beneficiase de îngrijire prenatală adecvată. Se pare că îngrijirea prenatală nu poate să compenseze întotdeauna dezavantajul biologic de a fi născut de o fată aflată încă în creștere, al cărei organism ar putea să concureze pentru nutrienții vitali cu fetusul aflat în dezvoltare(Fraser, 1995).
Este probabil ca mamele adolescente necăsătorite și familiile lor să aibă de suferit în plan financiar. Legile privind pensia alimentară sunt aplicate sporadic, sumele fixate de tribunal sunt adesea insuficiente și mulți tați tineri nu-și pot permite să le plătească. Părinții necăsătoriți cu vârstă sunb 18 ani sunt eligibili pentru asistență publică numai dacă locuiesc împreună cu părinții lor și merg la școală.
Mamele adolescente au o probabilitate mare de a abandona școala și de a avea sarcini repetate. Este posibil ca ele și partenerii lor să nu aibă maturitatea,abilitățile și sprijinul social necesare pentru a fi părinți buni. La rândul lor, copiii acestor părinți tind să aibă probleme de dezvoltare și școlare, să sufere de depresie, să practice abuzul de substanțe, să-și înceapă devreme activitatea sexuală și să devină ei înșiși părinți în adolescență.
Rezultatele proaste ale sarcinii în adolescență nu sunt nici pe departe inevitabile. Câteva studii de lungă durată au arătat că la două decenii după ce au născut un copil, puține mame adolescente trăiesc din ajutor social; multe au terminat liceul, au un loc de muncă stabil și nu au familie numeroasă. Însă trebuie să urmăm pașii firești ai vieții: să terminăm școala pentru a putea construi o familie.
DE UNDE OBȚIN ADOLESCENȚII INFORMAȚII DESPRE SEX?
Adolescenții își obțin informațiile despresex în principal de la prieteni,de la părinți și din mass-media. Din păcate,numeroși adolescenți își obțin o mare parte a educației sexuale din mass-media,care asociază activitatea sexuală cu distracția, emoțiile intense, competiția, pericolul sau violența și prezintă rareori riscurile sexului neprotejat. Într-un studiu longitudinal cu durata de doi ani pe tineri cu vârsta între 12 și 14 ani, expunerea la o cantitate consistentă de materiale mass-media cu conținut sexual a accelerat probabilitatea actului sexual timpuriu la elevii albi. Adolescenții de culoare au părut să fie influențați în mai mare măsură de așteptările părinților și de comportamentul prietenillor lor.
De asemenea, folosirea mijloacelor contraceptive în rândul adolescenților a crescut față de 1990. Într-o anchetă, circa 83% din fete și 91% dintre băieți au afirmat că au folosit contracepția ultima dată când au făcut sex. Adolescenții care, în prima lor relație amână contactul sexual, discută despre contracepție înainte să facă sex sau folosesc mai mult de o metodă contraceptivă au o probabilitate mai mare de a folosi contraceptive în mod consecvent pe tot parcursul acelei relații.
PREVENIREA SARCINII ÎN ADOLESCENȚĂ
În Statele Unite, rata sarcinii și cea a nașterii în adolescență sunt de câteva ori mai mari decât în alte țări industrializate în care adolescenții își încep viața sexuală la fel de devreme sau chiar mai devreme. În ultimii ani, rata nașterilor în adolescență a fost de aproape cinci ori mai mare în Statele Unite decât în Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Italia, Spania, Suedia și Elveția și de douăsprezece ori mai mare decât în Japonia.
De ce ratele sunt atât de ridicate în Statele Unite? Unii observatori indică factori cum ar fi stigmatizarea redusă în afara căsătoriei, glorificarea sexualității în mass-media, lipsa unui mesaj clar cum că sexul și rolul de părinte sunt pentru adulți, influența abuzului sexual în copilărie și comunicarea proastă între părinți și copii. Comparațiile cu experiența europeană sugerează importanța altor factori: fetele americane au o probabilitate mai mare de a avea mai mulți parteneri sexuali și o probabilitate mai redusă de a folosi contraceptive.
Țările europene industrializate oferă educație sexuală universală și comprehensivă de mult mai mult timp decât Statele Unite. Programele comprehensive îi încurajează pe adolescenții tineri să amâne contactul sexual, dar urmăresc totodată să îmbunătățească folosirea contraceptivelor de către adolescenții activi sexual. Programele de acest fel includ educație cu privire la sexualitate și dobândirea abilităților necesare pentru luarea de decizii responsabile legate de sexualitate și pentru comunicarea cu partenerii.
Problema sarcinii în adolescență necesită o soluție cu fațete multiple. Ea trebuie să includă programe și politici care încurajează amânarea activității sexuale sau abținerea de la aceasta, dar trebuie să admită și faptul că mulți tineri devin activi sexual și au nevoie de educație și informare pentru a preveni sarcine și infecțiile. Ea trebuie să acorde atenție factorilor subiacenți care îi expun pe adolescenți și familiile acestora la riscuri – reducerea sărăciei, a eșecului școlar, a problemelor comportamentale și familiale și extinderea locurilor de muncă, a formării de aptitudini și a educației privind viața de familie – și ar trebui să se adreseze acelor tineri cu cel mai mare grad de risc. Programele comprehensive de intervenție timpurie pentru preșcolari și elevii școlilor primare au redus incidența sarcinii în adolescență.
Întrucât adolescenții cu aspirații înalte au o probabilitate mai mică de a se confrnta cu o sarcină, programele care-i motivează pe tineri să obțină performanțe și le sporesc stima de sine au înregistrat anumite succese. Programul Teen Outreach (TOP), care a debutat în 1978, îi ajută pe adolescenți să ia decizii, să-și gestioneze emoțiile și să relaționeze cu cei de-o seamă și cu adulții. În rândul a 1600 de elevi încriși în TOP și 1600 de elevi într-un grup de control, participanții la TOP aveau un risc cu aproximativ 50% mai mic de a se confrunta cu o sarcină sau cu suspendarea de la școală, comparativ cu aceia care nu participau, și un risc de eșec cu 60% mai mic (Allen și Philliber,2001).
Consider că o comunicare bună este rezolvarea tuturor problemelor și vă îndrum să aveți o relație cât mai deschisă cu adolescenții dumneavoastră.

Articol realizat de Fuiorea Andreea. Universitatea Titu Maiorescu, anul 2, Facultatea de PSIHOLOGIE