CONOTATII PSIHOLOGICE ALE CRIZEI FINANCIARE
,,Criza este un amestec de economie si psihologie”
Rudy Giuliani, fost primar al New York-ului
Criza economica
Anul 2008 a fost un unul traumatizant din punct de vedere economic. Criza financiara a pus in genunchi unele dintre cele mai venerabile banci ale lumii, pretul caselor in Statele Unite ale Americii a scazut dramatic, fenomen comparabil doar cu situatia provocata, in urma cu cateva zeci de ani, de Marea Recesiune. Totusi, vestile nu au fost cu totul rele: in afara haosului imobiliar si bancar, alte sectoare din economia americana si cea europeana au stat destul de bine, potrivit specialistilor de la “The Economist”. In mare parte, economiile emergente au reusit sa reziste crizei si au cunoscut o crestere robusta.
Definitia crizei
Criza e situatia in care situatiile obiective depasesc capacitatile si resursele (fizice si/sau psihologice) de adaptare ale individului sau grupului, fie ca vorbim de grupuri mici, cum ar fi organizatiile, sau grupuri mari – natiunile. Factorii psihologici sunt implicati in ambele componente ale crizei. Astfel, factorii psihologici pot influenta modul in care intelegem si receptam situatia obiectiva. De exemplu, ca urmare a cunostintelor si experientei, aceeasi situatie este vazuta de oameni diferiti ca fiind mai mult sau mai putin amenintatoare. Tot factorii psihologici pot influenta modul in care ne evaluam capacitatile noastre de a face fata situatiilor obiective, putand sa apara sub-evaluarea sau supra-evaluarea resurselor (fizice si/sau psihologice). In fine, factorii psihologici pot influenta modul in care potrivim cerinta situatiei cu resursele noastre. In acest sens capacitatea de decizie si inteligenta influenteaza aceasta potrivire
Informatiile legate de prabusirea sistemului financiar american, a bursei, a interventiei statului, au amplificat “pericolul” situatiei obiective, a crescut neajutorarea psihologica care a determinat subevaluarea resursele proprii de a face fata situatiei, si, prin anxietatea generata, a alterat chiar potrivirea resurselor pe care le avem cu cerintele situatiei.
Conotatiile psihologice ale crizei
1.La nivelul individului criza a produs doua seturi de probleme, unele emotionale si altele practice. Cele emotionale se refera la modul in care receptam evenimentele, iar cele practice la felul in care luam deciziile.
Daca avem un stil irational de gindire, suntem rigizi, inflexibili, intoleranti la frustrari, catastrofici. Adica, spunem ca trebuie sa obtinem ceva, nu admitem sa nu avem ce ne dorim. Ca trebuie sa fim apreciati, ca nu putem fi concediati, nu admitem sa pierdem ce am avut. De aici depresiile, frustrarile, problemele.
Pe cand stilul rational este cel care porneste de la ideea ca ar fi bine daca nu ne-am pierde slujba, dar – si daca o pierdem -, putem incepe altceva, ca, desi s-a intamplat ceva rau, nu e sfirsitul lumii si, daca nu putem avea acum ce ne dorim, suportam o vreme privatiunile, dar vom face tot posibilul ca mai tarziu sa fie mai bine.
Irationalii suporta foarte greu starile de criza, devin nevrotici, instabili psihic, creeaza probleme in familie si in societate, iar rationalii sunt mai toleranti, mai usor adaptabili si pot lua decizii eficiente.
Organizatia Mondiala a Sanatatii avertiza asupra consecintelor negative ale crizei economice. Printre acestea cresterea numarului de persoane afectate de anxietate si alte maladii psihice, cresterea consumului de alcool, tutun si alte substante nocive.
Un psiholog din Chicago, Nacy Molitor, a explicat ca numarul persoanelor care sufereau de angoasa si care cautau ajutor a crescut foarte din cauza crizei. “In cei 20 de ani de cand exercit aceasta profesie nu am vazut ceva similar, nivelul de anxietate bate toate recordurile”, a declarat ea, spunand ca numarul solicitarilor inregistrate la cabinetul ei a crescut cu 50%.
“Starea de confuzie provocata de criza financiara este comparabila cu efectul atacurilor din 11 septembrie”, a declarat psihologul, spunand ca persoanele afectate aveau varste si conditii materiale diferite.
“Aceste evenimente nu afecteaza doar adultii, ci si copii”.
Oamenii au un sentiment de frica, sufera de depresie si angoasa si isi spun ca, orice ar face, nu isi pot controla viitorul”.
Gravitatea crizei financiare din Statele Unite s-a reflecta si in gestul de neinteles al unui angajat din finante cu probleme financiare, care si-a omorat cei cinci membri ai familiei si apoi s-a sinucis. In scrisoarea lasata politiei, barbatul a explicat ca a savarsit crimele din cauza situatiei sale economice dezastruoase. Karthik Rajaram era somer de cateva luni, iar economiile sale s-au evaporat din cauza crizei de pe Wall Street.
Tragedia acestui barbat si a familiei lui a devenit un simbol sinistru al crizei financiare din Statele Unite. Cazul a intervenit la o saptamana dupa ce o femeie de 90 de ani din Ohio si-a tras un glont in piept, pentru ca ar fi trebuit sa plece din casa in care locuise 38 de ani, dupa ce primise un ordin de evacuare.
Americanii au fost foarte stresati de criza economica, incat erau foarte iritabili, obositi si recurgeau la metode nesanatoase pentru a se destinde
Stresul a fost motivul principal pentru care oamenii s-au reapuca de baut, droguri si fumat.
Criza financiara pare sa le afecteze mai mult pe femei decat pe barbati, potrivit datelor Asociatiei americane de psihologie. Astfel, 84% dintre femei s-au declara stresate din cauza economiei, fata de 75% dintre barbati. De asemenea, 56% dintre femei au suferit de dureri de cap din cauza situatiei economiei, spre deosebire de numai 36% dintre barbati.
Din cauza stresului, oamenii s-au ingrasat, au avut insomnii si probleme cardiovasculare.
2.La nivel familial
Criza economicã nu afecteazã numai planul concret, in sensul cã se pierd locuri de muncã, banii din buzunar sunt tot mai putini, preturile cresc de la o zi la alta etc. Efectele sale, mult mai periculoase, sunt cele de ordin psihologic, care se rãsfrang indeosebi asupra celor afectati direct. Criza economicã poate afecta grav climatul familial, mai ales in randurile persoanelor cu venituri mici, care simt cel mai puternic efectele crizei. Bineinteles cã si un bogat, cu multe afaceri, este afectat de crizã, dar situatia este mai gravã pentru oamenii de rand. Pentru o familie saraca pierderea locului de muncã devine nu o scãdere a cifrei de afaceri, a comenzilor etc, ci o problemã existentialã: vom avea ce manca sau nu?
Stresul, panica, furia, depresia, merg manã in manã. De regulã, ele sunt directionate spre familie. Lipsa banilor duce la certuri, sotii incep sã se invinuiascã de tot felul de lucruri, copiii sunt dezorientati din cauza climatului ostil din casã si din acest motiv isi pot cãuta, in afara casei, anturaje care nu sunt din cele mai „sãnãtoase“.
Statistic, s-a constatat cã in perioadele de crizã, familia este cea mai afectatã. Relatiile dintre soti, pãrinti si copii devin tensionate, iar numãrul divorturilor creste semnificativ“,
3.La nivel economic
Criza economica mondiala s-a datoreaza in mare parte sentimentelor de teama si neincredere ce afecteaza relatiile de business. Specialistii in gestionarea conflictelor au estimat ca reluarea fluxurilor investitionale a depins, in mare masura, de puterea leadership-ului de a readuce sentimentele pozitive in economie.
Economia mondiala a trecut prin cea mai grava criza de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Rand pe rand, ca intr-un castel de carti de joc, cele mai puternice economii ale lumii, de la Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Spania si Germania, au intrat in recesiune. Taifunul financiar, a maturat inclusiv promitatoarele economii emergente si a dovedit ca globalizarea are si multe efecte negative.
Ineficienta masurilor luate de guverne, ezitarile “expertilor” si lipsa de perspectiva au facut ca neincrederea sa devina generala, iar pe acest fond, sistemul economic a ajuns sa se blocheze, spun unii experti, pentru o perioada lunga de timp.
Specialistii spun ca fenomenul neincrederii a inceput in sistemul bancar odata cu dezumflarea balonului speculativ ipotecar si s-a propagat apoi exponential in toata economia. Expertul David Wyss, de la Standard&Poors, declara recent, ca odata cu aparitia crizei financiare, prima reactie a managerilor de banca a fost sa suspende toate liniile de finantare, de teama unor noi pierderi.
“Lipsiti de know-how-ul gestionarii unor astfel de perioade de criza, moda freezing-ului financiar s-a extins rapid in toata economia mondiala. S-a ajuns in situatii in care relatii de afaceri de ani de zile s-au rupt peste noapte, din teama ca firma partenera a fost contaminata de criza”.
Fenomenul neincrederii a afectat toata economia mondiala, iar Romania a adoptat rapid aceasta “moda”. Analistii economici au aratat ca acest fenomen s-a vazut in Romania in domeniul imobiliar, acolo unde panica, teama, nesiguranta si neincrederea au luat repede locul entuziasmului debordant din anii trecuti.
Cumparatorii nu au mai avut incredere in estimarile specialistilor, preturile nu au mai avut fundamente, bancile nu au mai acordat credite de teama ca valoarea imobilelor va continua sa fluctueze. Neincrederea a fost generala, iar efectele foarte grave.
Cand economia este in recesiune, asistam la o reintoarce la viata simpla. Pentru a atrage clientela, comerciantii au scazut preturile, au propun livrari gratuite sau alte masuri de stimulare a comertului.
Prima masura luata de multi manageri a fost sa taie cheltuielile de marketing-publicitate, apoi au taiat din salarii pentru ca apoi sa se vada in situatia de a nu mai sti ce sa faca. Panica in fata crizei economice au facut companiile sa reduca la minimum costurile, cand de fapt ar fi trebui sa investeasca in angajati, echipamente esentiale, tehnologie, canale de distributie sau in propria imagine. Fara investitii, firmele nu au mai fost in forma la sfarsitul crizei si s-au desfiintat.
Din punctul de vedere al Clubului Roman de Productivitate, principalele probleme generate de criza in Romania au fost la nivel de management strategic, la nivel de resurse umane si la nivel de cultura organizationala.
Aceasta evolutie putea lucra in favoarea economiei avand in vedere faptul ca, companiile ar fi avut de unde alege personal, ar fi iesi mai castigati candidatii seriosi, cu adevarat pregatiti si/sau interesati de cariera, si nu cei care alearga doar dupa un salariu mai mare. Avand in vedere faptul ca locurile de munca au devin nesigure, in mod normal ar fi trebuit sa vedem o crestere a productivitatii muncii – angajatul ar fi trebui sa “puna osul” la treaba daca nu vrea sa isi piarda jobul.
4. La nivelul natiunii
Spre deosebire de Statele Unite, in Romania s-a actionat total pe dos, spun analistii. In prima faza, autoritatile au negat existenta unei crize, iar apoi, cand situatia economica a devenit alarmanta, nu au mai stiut ce sa faca.
Romanii nu au fost pregatiti pentru ce a urmat, desi au trait mai multe crize decat vremuri normale. Naivi, prizonieri ai stilului irational, paternalist, influentati negativ de comportamentul politic, romanii au fost mai vulnerabili decat alte popoare datorita mesajelor extreme date de lideri politici sau lideri de opinie, (cand prea optimiste, cand catastrofice) si, fireste, datorita realitatii insasi, care nu oferea din punct de vedere economic prea multe solutii.
5.Comportamente de criza
Criza economica mondiala a avut si efecte surprinzatoare, care dau, partial, masura creativitatii umane dar si a puterii de adaptare.
Constransi de criza financiara sa descopere viata simpla, americanii au inceput sa-si cultive propriile legume, sa isi fac provizii si sa vanda haine la magazinele second-hand.
“Fac lucrurile practice pe care oamenii le-au facut mereu, cumpar cand sunt reduceri, folosesc bonuri de reduceri. Imi cultiv propriile legume, spal rufele dupa ora 20.00, cand electricitatea este mai ieftina, folosind apa rece. Fac focul in semineu pentru a incalzi casa” povesteste Sandra, mama divortata, in varsta de 34 de ani. Nu conduc decat daca n-am incotro si fac comert cu magazinele de haine.”
“Pantalonii mei sunt vechi, camasile sunt rupte, iar sosetele mele au gauri, dar nu e momentul sa fac cheltuieli”, spune un barbat intr-o cafenea din Washington.
“Am vrut sa plec intr-o croaziera, insa pentru asta trebuie sa faci economii si in acest moment nu se poate”.
La Cluj, oamenii nu au mai cumparat case dar au luat cu asalt supermagazinele.
Unul dintre efectele neobisnuite ale crizei, relatate de Reuters, este cazul Partidului Comunist din Japonia, care a adunat peste 1.000 de noi membri doar in luna decembrie 2008, si peste 14.000 in urmatoarele 14 luni, in mare parte din cauza concedierilor masive.
Concluzii
Criza, prin toate implicatiile sale, este un proces complex, unul pe care il putem exploata in folosul nostru, din unele puncte de vedere, bineinteles, daca avem vointa necesara de a face asta. In primul rand, criza presupune inceperea unui proces de rearanjare a valorilor. Pana acum, in societatea noastra, era promovat banul – principalul criteriu de departajare a individului.
Bibliografie:
T.Pruna – Psihologie economica , Bucuresti, Ed.Didactica si Pedagogica, 1976
Becker, G.S. – O abordare economica a comportamentului uman, Bucuresti, 1994
Colectia Capital, octombrie 2008, februarie 2009
Colectia Ziarul Financiar, Ianuarie 2009
Psiholog Mihaiela (Grimbovschi) Avramescu
Publicistica Radu Leca