Ce stim despre romi? Mai nimic si defapt credem ca stim totul. Indiferent de cazul auzit sau vazut ajungem la aceiasi concluzie: nu ne plac informatiile publice cu si despre romi. De ce? Fiindca ne fac sa ne simtim vulnerabili. Ce nu intelegem? De ce oameni ce par simpli, cu putina scoala si mult instinct, reusesc sa realizeze asa valuri mari, iar noi, mai educati si nu atat de simpli nu reusim nici sa tulburam apele. Ne nastem urand o parte a populatiei romane in curs de desvoltare ce a dat si da, talente si personalitati. Defapt de ne temem de succesul lor si insuccesul nostru. Daca reprezentantii etnieii rome, ce reusesc in viata, isi incruciseaza drumurile cu noi, prin prisma slujbei, fie ca sunt educatori, invatatori, profesori, inspectori financiari, preoti, medici, pompieri, politisti undeva adanc in noi simtim acel licar de teama,scarba si frustrare. Acest lucru se datoreaza strict geneticii. Parintii nostri i-au urat, bunicii nostri i-au urat, noi trebuie sa-i uram. O atitiudine nu tocmai inteleapta. Unde este adevarul? Adevarul sta in evolutie. Romii au evoluat in ultimii 25 de ani mai mult decat toate celelalte minoritati aflate pe teritoriul Romaniei. Cea mai bogata si dezvoltata cultural minoritate din Romania este cea roma. Greu de acceptat? Majoritatea afacerilor ce ne inconjoara, de la banalele chioscuri cu mancare pana la afaceri multinationale de rent a car, sunt opera romilor. Romii se afla in situatia delicata de a se scinda. Intr-o parte avem romii educati, bogati, culti. In cealalta parte avem romi traditionalisti, saraci, fara educatie, de multe ori prea agresivi pentru o societate cerebrala. Ce este de facut? Sa se uneasca. Fiindca altfel vor avea surpiza in cativa ani, ca romi culti sa gaseasca o denumire noua pentru romi needucati. Si ce ai sa te faci atunci? Vom avea o minoritate in care s-a dezvoltat o minoritate.
Romi nu au nevoie din partea noastra, cei ce credem ca inca suntem multi ca sa le dictam sclavic, ce sa faca, de lipsa de toleranta sau de oferta de a-si gasi o alta tara in care sa existe. Exista marea posibilitate ca in urmatorii 50 de ani, pamantul Romaniei, la fel ca si pamantul Statelor Unite sa fie cumparat de o minoritate. Din pacate este prea tarziu sa credem in minuni. Se poate ca in 30 de ani, poate mai repede, un rom sa fie Presedintele Romaniei. Atunci vom intelege de ce a gresit Ceausescu. Romii nu trebuiau inchisi, nu trebuiau batuti, nu trebuiau umiliti, ci educati. Daca ar fi sa observam perspectiva reala a adevarului romanesc, am constientiza faptul ca in acest moment romii controleaza destinul unei tari. Ei sunt cei ce nu si-au dat seama inca de asta.
Radu Leca
Abandonul scolar în randul copiilor romi
Un fenomen larg răspândit care ar trebui tratat cu o mai mare atenţie şi care a devenit o problemă serioasă a învăţământului românesc este abandonul şcolar.
Abandonul şcolar este întâlnit în rândul tuturor elevilor dar mai cu seamă al celor de etnie romă, elevi care se adaptează cu dificultate atât în societate cât şi în sistemul de învăţământ, care se lovesc de acceptarea anevoioasă în colectivităţi (din ce în ce mai mulţi părinţi sunt reticenţi în a-şi înscrie copiii în clase în care sunt şi copii de etnie romă).
Romii cultivă, cu precădere la copii, un simţ al realităţii precum şi abilitatea de a concepe strategii de supravieţuire şi mai puţin preocuparea pentru şcoală, ei, la rândul lor, primind aceeaşi educaţie.
Cauzele abandonului şcolar în rândul copiilor de etnie romă sunt multiple şi diferă de la caz la caz. O primă cauză ţine de condiţia socio-economică a familiei şi prezintă mai multe aspecte.
a) De cele mai multe ori abandonul şcolar este determinat de sărăcie. Datorită situaţiei
materiale precare, părinţii nu pot asigura copiilor cele necesare pentru şcoală (caiete, cărţi, ghiozdane, îmbrăcăminte, hrană), iar aceştia au şanse mici de a-şi însuşi o educaţie şcolară completă.
b) În cele mai multe cazuri copiii de etnie romă care abandonează şcoala provin din familii
în care părinţii au un nivel foarte scăzut de educaţie şi nu consideră necesar pentru copiii lor să termine şcoala sau să meargă mai departe la liceu ori facultate. Părinţii nu sunt interesaţi nici de ce învaţă copiii, daca învaţă sau nu, dacă se integrează în colectivul clasei.
c) Mediul familial are un rol important în dezvoltarea copilului. În aceste familii atmosfera
este caracterizată de certuri şi violenţe favorizate de consumul de alcool, care au efecte negative asupra psihicului copilului şi influenţează comportamentul acestuia la şcoală şi în societate.
Indiferenţa părinţilor în ceea ce priveşte educaţia şi activitatea şcolară a copiilor duce la insuccesul şcolar şi, de aici până la abandonul şcolar nu mai este decât un pas.
Ca rezultante ale cauzelor ce ţin de condiţia socio-economică a familiei, cauzele ce ţin de elev contribuie la creşterea numărului de elevi de etnie romă care abandonează şcoala. Acestea se referă la starea psihologică a elevului. Având o imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, anxietate aceştia au reacţii diferite atunci cand apare eşecul şcolar. Cei care nu găsesc în ei sau în familie resursele necesare pentru a face faţă dificultăţilor îşi vor satisface nevoia de valorizare personală în afara şcolii, prin abandon.
Încrederea scăzută în educaţia şcolară, dezinteresul faţă de educaţie sau dificultăţi în însuşirea cunoştinţelor care se predau sunt alte aspecte importante ale cauzelor abandonului şcolar.
Sunt însă şi cazuri în care şcoala îi determină pe copiii de etnie romă să aleagă abandonul în schimbul educaţiei: lipsa materialelor didactice şi a dotărilor moderne în special în şcolile în care învaţă doar copii de etnie romă, atitudinea unor cadre didactice care reacţionează greşit faţă de elevii romi care au rezultate slabe la învăţătură sau care prezintă tulburări de comportament, lipsa de interes a şcolilor în furnizarea programelor de integrare individuală şi adaptare curriculară.
Trebuie să cunoaştem cauzele abandonului şcolar pentru fiecare elev în parte şi apoi să elaborăm strategii indvidualizate.
Succesele şi recompensele, precum şi evidenţierea comportamentelor pozitive întăreşte încrederea elevului în propriile forţe. Astfel, crearea unor situaţii de succes prin punerea în valoare a unor abilităţi ale acestora (desen, muzică, dans) reprezintă un aspect important al activităţii de înlăturare a abandonului şcolar.
Alte acţiuni care pot avea un rol determinant în scăderea numărului de elevi de etnie romă care abandonează şcoala ar fi stimularea interesului adulţilor romi pentru creşterea nivelului de şcolarizare prin crearea de programe de educaţie pentru adulţi – “Şansa a doua”, iniţierea şi dezvoltarea unor programe speciale de susţinere financiară pentru familiile fără venituri sau venituri minime, asigurarea unei mese şi ajutor în rezolvarea temelor prin programe tip “After school”, parteneriate ale şcolilor cu alte şcoli, grădiniţe, Crucea Roşie, activităţi extraşcolare în care copiii romi să interacţioneze cu ceilalţi copii, valorificarea exemplelor de succes care provin din rândul acestora, etc.
Abandonul scolar în randul copiilor romi
Autor dna Psiholog. Valentina Enache
Drepturi de autor dna Psiholog. Valentina Enache
Articol primit prin email, citit, editat, optimizat seo, publicat de catre Radu Leca