Jocurile de noroc, minciuna si anxietatea

Jocurile de noroc sunt responsabile pentru multe daune psihologice aduse individului. Acestea nu afecteaza doar persoana care abuzeaza de ele,ci si intreaga familie a sa.Obsesia si imposibibilitatea de a controla impulsul de a juca il arunca pe individ intr-o prapastie,in care se simte tintuit de anxietate. ”Tulburarea jocurilor de noroc este o dependență comportamentală caracterizată printr-o pierdere a controlului asupra jocurilor de noroc într-un grad care provoacă afectarea funcțională, în special în domeniul financiar”. (Buchanan et al., 2020. H. Murray a clasificat motivaţia comportamentului uman tinand cont de un numar de variabiale pentru a o defini, astfel încât să se poata apropia de modelele cercetării ştiinţifice pentru a putea fi studiate. El a identificat nu mai putin de 20 de trebuinţe fundamentale dintre care vom enumera aici cateva: trebuinţa de supunere (de suportare pasivă a acţiunii forţelor externe, de acceptare a blamării, a criticii); trebuinţa de realizare (de a învinge obstacole şi de a obţine performanţe superioare; trebuinţa de afiliere; trebuinţa de agresiune; trebuinţa de autonomie; trebuinţa de apărare trebuinţa de a evita situaţiile neplăcute (îngustarea acţiunii din cauza fricii de eşec); trebuinţa de existenţă socială (de a acorda simpatie şi a satisfice nevoile altuia aflat în necaz); trebuinţa de ordine (de organizare, de curăţenie); trebuinţa ludică (de a căuta relaxare prin joc, glume, prin veselie, distracţie).

În urma unui studiu Barrault & Varescon 2013 asupra jucătorilor de poker au ajuns la concluzia că există anumite distorsiuni cognitive care facilitează declanșarea și menținerea adicției, însă care sunt în legătură cu anxietatea, cum ar fi: angajarea în acțiuni riscante de joc, iluzia că dețin controlul, neputința de a se opri, depresia.

în anul 2013 DSM-5 a inclus tulburarea jocurilor de noroc la categoria „Tulburări legate de substanțe și dependență” fiind definit ca un comportament care persistă și conduce la o suferință puternică din punct de vedere clinic. Acest tip de jocuri sunt reprezentate de un set complex de factori precum cei biologici, istoria familiei, normele sociale. De cele mai multe ori individul joacă pentru a se refugia și scăpa de problemele cu care se confruntă, dar și din cauza veniturilor mici crezând că își poate înmulți banii, simțindu-se neliniștit în momentul în care încearcă să reducă acest comportament. Totodată, acest tip de tulburare este frecvent asociat cu un deficit de reglare a emoțiilor (Bonn-Miller, Vujanovic, & Zvolensky, 2008; Hormes, Kearns, & Timko, 2014) care poate fi legat atât de anxietate cât și de dependeță și tulburări de dispoziție.

Jocurile de noroc au început să fie răspândite și în mediul online având acces de pe telefon în orice moment. Reclamele colorate care prezintă diverse oporunități atrag clienții în acest joc, cei mai mulți afirmând faptul că spațiul virtual al jocurilor de noroc i-a făcut să se simtă ca și cum nu ar juca cu bani reali (Deans, E. G., Thomas, S. L., Daube, M., & Derevensky, J. 2016). Astfel, spațiul virtual al acestor jocuri îi încurajează pe indivizi să se angajeze în comportamente riscante prin care își ignoră propriul control.Prin intermediul mediului online, tot mai mulți adolescenți sunt atrași de jocurile de noroc și pariază sume considerabile. Studii recente au evidențiat faptul că un număr mare de adolescenți ajung să frecventeze jocurile de noroc motivul din spatele acestui comportament fiind acela că se simt triști, nesiguri și vor să scape de probleme (Ste‐marie, C., Gupta, R., & Derevensky, J. L. 2002). Toți adolescenții care au oferit aceste motive pentru care se joacă au avut scoruri ridicate în ceea ce privește stările de anxietate.

Din alt punct de vedere, există și o serie de distorsiuni cognitive care pot explica dorința de a juca aceste jocuri care pot influența judecata individului și determina anxietatea. Aceste distorsiuni sunt legate de euristicile prezentate de Kahneman și Tversky (1973,1974). Prima, euristica reprezentativității explică faptul că estimăm probabilitatea unui eventiment comparându-l cu un prototip din mintea noastră. De aceea, în cadrul unui joc de ruletă dacă prima culoare care pică este roșu la a doua tură inidividul crede că va fi negru. În momentul în care culoarea ruletei nu este cea așteptată, individul devine stresat că va pierde banii pe care i-a pariat, va trebui să își mintă familia, acest cerc vicios fiind greu de controlat. Cea de-a doua euristică este cea a disponibilității, atunci când probabilitatea unui eveniment se bazează pe evidențierea acestuia, fie în memorie, fie în mediu aceasta fiind ilustrată de intensitatea emoțională pe care o poate resimți individul în urma câștigului.

Anxietatea este una dintre cele mai frecvente tulburări întâlnite în psihiatrie și se caracterizează printr-un sentiment neplăcut de teamă și neliniște, însoțită de simptome vegetative: cefalee, transpirație, palpitații, tahicardie și disconfort gastric. Anxietatea afectează gândirea, percepția și învățarea; poate denatura percepții și scădea puterea de concentrare, memoria asociativă și evocativă. Anxietatea si jocurile de noroc apar, de obicei, ingemanate, lucru confirmat si de studii, intrucat, in randul celor care sufera de aceasta patologie a jocurilor de noroc, peste 11% se confrunta cu o tulburare anxioasa generalizata(2001–2002 National Epidemiologic Survey on Alcohol and Related Conditions).Anxietatea este raspunsul firesc care apare in urma unei situatii coplesitoare,

Pentru a vedea daca jocurile de noroc produc anxietate am citit lucrarea Stelianei Rizeanu – „Anxiety Disorders among Gambling Addicts” publicata in 19 iunie 2018 in „Journal of Alcoholism and Drug Dependence”. Toate datele cuprinse in aceasta prezentare au la baza si aceasta lucrare.

El-Guebaly et. al, în studiul lor din 2006, arată faptul că, în rândul persoanelor cu tulburări de dispoziție și anxietate există probleme mai intense legate de jocurile de noroc, decât în rândul persoanelor care joacă astfel de jocuri, dar care nu prezintă tulburări mintale. În acest studiu nu poate fi stabilită o relație de cauzalitate, pentru a vedea dacă anxietatea este un factor de risc sau consecința jocurilor de noroc; dar având în vedere rezultatele, am putea specula că anxietatea legată de aceste jocuri are un rol mai degrabă în populațiile care prezintă dependențe sau tulburări, decât în populația „normală”. Literatura de specialitate (Blaszczynski & Nower, 2002) arată faptul că există trei tipologii de persoane dependente de jocurile de noroc, una dintre acestea fiind cea vulnerabilă din punct de vedere emoțional. Această categorie folosește jocurile de noroc drept un mecanism de coping pentru anxietate și/sau depresie. În acest caz, anxietatea sau depresia preced dependența de jocurile de noroc și constituie factori de risc (Hopley & Nicki, 2010, apud Barrault & Varescon, 2013; Shread, Derevensky & Gupta, 2010). Așadar, anxietatea este mai degrabă susținută de comportamentul de gambling, decât provocată de acesta, prin faptul că constituie un comportament de evitare.

O alta cauza a anxietatii provocate de jocurile de noroc care emerge din persistenta individului de a se juca este sentimentul de lipsa a controlului.Ca un orice alt dependent,dependentul de jocuri de noroc,care inainte isi spunea ca se poate opri cand vrea el din a se juca,acum simte frica ca nu se va putea abtine sa nu se mai joace.Obiceiul, deja creat din cauza multiplelor beneficii initiale,cum ar fi recompensele in bani,socializarea cu prietenii,stima cucerita,devine greu de inversat odata ce costurile devin mai mari decat beneficiile.(pierderea banilor,conflicte in familie,imprumuturi etc.)

Individul incepe apoi sa simta ca va pierde tot ce era mai bun in viata lui.Familia,foarte constienta acum de adictie,il ameninta cu destramarea daca nu se va opri.Omul incepe sa se simta alienat,neinteles,sentimente care doar ii vor inrautati conditia si il vor face sa recada in jocurile de noroc pe care le dispretuia inainte.Intre el si familie s-a creat o prapastie care nu mai poate fi reparata si care ii va adanci pe fiecare in distrugere.Anxietatea jucatorului de noroc devine aproape nevrotica,trecand cu mult granitele realitatii .

Jocurile de noroc s-au dezvoltat fără precedent în ultimii ani și au provocat consecințe negative devastatoare pentru jucători și pentru familiile lor. Robson și colaboratorii au specificat că jucătorul normal, care nu prezintă nicio formă de dependență, alocă acestei activități mai puțin de 5% din bugetul său lunar și joaca maxim o zi pe săptămână, nu mai mult de 3 ore. De cele mai multe ori, aceste comportamente sunt nocive asupra sănătății fizice și psihice a individului dar și asupra relațiilor sociale, își pierd familia, locul de muncă, prietenii. În general, încercarea de a rupe dependența respectiv este asociată cu violența fizică sau verbală, iritabilitate, neliniște, anxietate sau chiar depresie. Stresul și anxietatea sunt relaționate cu aceste dependențe printre care și jocurile de noroc deoarece jocul în sine este considerat un refugiu, o modalitate de a scăpa de realitatea în care se află, ascunde stările de anxietate și depresie. Incertitudinea recompensei și pierderile numeroase de bani pot genera un nivel crescut de anxietate. Problemele de control si autocontrol in contextul jocurilor de noroc, pot genera, de asemenea, anxietate.Faptul ca individul plaseaza sume cat mai mari, pana la ultimul ban, in speranta unui castig masiv care sa acopere pierderile.Riscurile sunt uriase, tensiunea e crescuta, intrucat nu exista garantia castigului, iar starea de incordare se intensifica in asteptarea unui rezultat pozitiv, dar si in consecinta unei pierderi totale, deoarece individul va trebui sa se confrunte cu ganduri si griji vis a vis de cum se va raporta la aceste pierderi si ce intorsatura va lua viata lui, cum va explica familiei, cum va supravietui etc. Altă sursă pentru anxietate este data de discriminarea la care sunt supuși cei care joacă astfel de jocuri. Uneori se feresc de cei din jur, ascund faptul că joacă astfel de jocuri îndepărtându-se de cei apropiați din frica de a fi judecați și catalogați în cazul în care vor fi descoperiți. De asemenea pot avea autoreflecții asupra moralității eventualelor câștiguri pe această cale. Timpul petrecut departe de familie, nerespectarea obligațiilor pe care aceștia le au față de familie sau prieteni declanșează conflicte și uneori excluderea acestora. Altă sursă de anxietate provine din dificultatea de a menține o relație de lungă durată deoarece sunt considerați iresponsabili și nedemni de încredere.

Pentru unii, jocurile de noroc pot fi o strategie de „detasare” si inițial pot reduce stresul. Cu toate acestea, pe măsură ce jocurile de noroc progresează și devin o problemă, de multe ori creează mai multă anxietate și incertitudine. Unii jucători care s-au simțit neliniștiți, spun că inițial jocurile de noroc au oferit o distragere și un sentiment de evadare. Ei au descris-o ca pe o „intrare in zona” și au senzația că se află în propria lor lume. Acesta este un risc, deoarece oamenii pariază mai mult timp și cheltuiesc mai mulți bani decât intenționau.

Specialiștii în domeniu estimează că dependența de jocuri de noroc în rândul populației este între 0,8% și 5% dintre adulți, procent mai mare fiind raportat pentru adolescenți: 5,2% în SUA, 6,4% în Canada; 4,4% în Australia; 5,6% în Anglia; 4,5% în Spania; 3,6% în Serbia. O analiză sistematică efectuată de Calado și colab. din 2000 până în 2015 a ajuns la concluzia că ratele jocurilor de noroc în Europa și diferite țări din lume se situează între 0,12% și 5,8%. Certatatorii de la Harvard au derulat in in perioada 2001-2002 un Studiul național epidemiologic privind persoanele dependente de jocuri de noroc patologice si au concluzionat ca mai mult de 11% se confruntă cu o tulburare de anxietate, aproape 15% suferă de tulburare de stres post-traumatic, aproape 22% se confruntă cu o tulburare de panică și 52% se luptă cu o fobie specifică.Grijile pe care le exprima familia si prietenii individului fata de acesta si dorinta de a-i acorda support in lupta impotriva acestui viciu, ii pot induce anxietate acestuia mai ales daca el le priveste ca pe niste atitudini ostile, provocative, atacuri la persoana sau judecati.El va incerca sa-si ascunda patima, sa o mascheze sub diverse motive, stresandu-se pentru eventualele intrebari pe care le-ar putea primi de la apropiati si pentru oferirea unui raspuns dezirabil.Faptul ca familia i-ar putea sista veniturile de care se foloseste pentru a juca il vor impinge inspre fapte ilegale, inselatorii, furturi, datorii, pentru a-si alimenta adictia si il vor aduce la disperare.

Dependența de jocuri de noroc are următoarele consecințe negative: depresie, gânduri suicidare, anxietate, consum de alcool și droguri, dificultăți în păstrarea unui loc de muncă, minciuni și înșelăciune, scăderea performanță cognitivă, simptome fizice.

O meta-analiză a studiilor efectuate în SUA, Coreea, Canada și Elveția între 1998 și 2010 a dezvăluit că 60,1% din jucătorii dependenți au în același timp o dependență de nicotină, 57,5% utilizează substanțe, 37,9% prezintă modificări ale dispoziției și 37,4% au cel puțin o formă de anxietate cel putin o data in viata.

Obiectivul lucrării dnei. Steliana Rizeanu a fost de a arăta că jucătorii dependenți arată diferite tipuri de anxietate. În scopul acestei cercetări, au fost cuprinsi 119 dependenți de jocuri de noroc si au fost folosite 2 instrumente: South Oaks Screen-SOGS (care masoara dependenta de jocuri de noroc) și Hamilton Anxiety Rating Scale-HAM-A (care masoara anxietatea).

Rezultate: Conform datelor statistice obținute, 64,71% dintre subiecți au prezentat o formă de anxietate. Distribuția scorurilor este următoarea: 29,41% dintre subiecți să prezinte o formă moderată de anxietate; 26,05% prezintă o anxietate ușoară și 9,24% au o formă severă de anxietate.

Concluzii: Rezultatele cercetării au validat ipoteza inițială conform căreia un procent semnificativ din dependenții de jocuri de noroc au diferite intensități de anxietate.

Aceste rezultate corespund cu rezultatele altor studii efectuate la nivel internațional și care au arătat corelații între dependență de jocuri de noroc și tulburări de anxietate și depresie.

Pentru jucătorii dependenți de jocuri de noroc, minciuna devine a doua natură pentru ei, si apare sunb forma unui ciclu nesfârșit al minciunilor, al jumătăților de adevăruri și al denaturării deliberate a faptelor. O sa prezint mai jos minciunile comune pe care le spun jucătorii dependenti. Casey (2010, 2014) raportează corelații între participarea la jocurile de noroc și clasa socială. Arată că indivizii din populația din clasa muncitoare, care trăiesc în condiții de austeritate, simt nevoia de a se elibera de anxietățile, stresul cotidian și nesiguranța economică (Casey, 2020). Pe de altă parte se distinge efectul apartenenței. Legătura cu membrii grupului de jucători le întărește ideea de identitate socială. Așadar subiecții declară o tentație de a participa și prin faptul că se simpt parte a unei comunități căreia îi aparțin, aspect care funcționează ca o întărire negativă prin reducerea anxietății.

Prin mărturiile lor, jucătorii relevă un efect care ține de mobilitatea socială. Ei încearcă să se sustragă judecății și devalorizării, în primul rând prin crearea distanței dintre “atunci” și “acum”, și în al doilea rând, prin eforturi de identificare și diferențiere de “alții” care sunt devalorizați din punct de vedere cultural (Casey, 2020).

Fenomenul de gambling poate fi explicat prin teoria învățării sociale. În spiritul acestei teorii, persoanele cu anxietate ridicată se angajează în jocuri de noroc excesive pentru a reduce emoțiile negative pe care le experiențiază (Bristow et al., 2018). Mecanismul ar consta potrivit Hellberg et al., (2019) în sensibilizarea căii dopaminei mesolimbice observată atât în jocurile de noroc, cât și în consumul de substanțe, precum și în anxietatea și patologia legată de stress. Stresul joacă un rol major în recidivă.

Blaszczynski et al., (1986) susține că persoanele care prezintă adicție față de jocurile de noroc în mod patologic nu sunt cu necessitate căutătoare de senzații tari, ci aceștea mai degrabă caută să evite anxietatea și dispozitia disforică. Anderson și Brown (1984) susțin că în condiții de stress, întăririle secundare funcționează ca o distragere a atenției de la condițiile de viață stresante, ceea ce duce la reducerea anxietății și a tensiunii.

Minciuna nr. 1 – Nu am o problemă cu jocurile de noroc. Oricine neagă că are o problemă cu jocurile de noroc, în ciuda dovezilor contrare, fie este pe drumul său către dependența de jocuri de noroc, fie este deja acolo. Dependenții de jocuri de noroc, chiar și după pierderi dezastruoase, faliment și probleme juridice, deteriorarea relațiilor familiale și personale, vor susține adesea cu fermitate că nu au o problemă de jocuri de noroc. Negarea este un mecanism de aparare pe care jucătorul îl folosește pentru a încerca să-și mascheze problema. Sperând să împiedice apariția adevărului, jucătorul încearcă să câștige timp – timp pe care îl folosește pentru a continua jocurile de noroc. Astfel, există negarea fata de sine și negarea fata de ceilalți.

Minciuna nr. 2 – Mă pot opri oricând vreau. Cand devine de necontestat faptul că jocurile de noroc au devenit un comportament captivant pentru jucator, acesta nu poate recunoaște că există o problemă sau va mărturisi vehement că oprirea nu este o problemă. Jucătorul dependent poate chiar să stea departe de ele pentru o perioadă scurtă de timp. Dar atracția de a câștiga este prea mare si pur și simplu nu poate rezista tentației. Pofta de a paria a devenit o poftă care roade neîncetat conștiința. A ignora pofta înseamnă a suferi.

Minciuna nr. 3: Jocurile mele de noroc nu rănesc pe nimeni. Jucătorii compulsivi sunt adesea dependenți de alcool, nicotină sau alte substanțe nocive. Acest lucru poate duce la deteriorarea fizică a dependentului, precum și la dificultăți psihice și emoționale: tulburări cognitive, dificultăți de concentrare, pierderea memoriei, furie explozivă, schimbări extreme de dispoziție, depresie, psihoză și gânduri de sinucidere, printre altele. Confruntându-se cu efectele dependenței de jocuri de noroc, familia are de suferit împreună cu jucătorul. Mulți jucători își pierd casa, falimentează, sunt arestați pentru diverse infracțiuni (delapidare, înșelăciune, furt, violență, etc.), își pierd slujba sau sursa de venit, devin violenți și abuzivi față de membrii familiei, își pierd familiile. De fapt, fără tratament, jocurile de noroc sunt o spirală descendentă care are, în etapa sa finală, un rezultat previzibil pentru individ: închisoare, internare si tratament adecvat sau moarte.

Minciuna nr. 4: nu am jucat jocuri de noroc. Recunoașterea faptului că a participat la jocuri de noroc echivalează cu admiterea pierderii controlului, a incapacității de a stabili și a păstra limite și a refuzului de a ține o promisiune.

Minciuna nr. 5: Detin controlul asupra jocurilor de noroc – daca jucatorul are grija de plata facturilor si de responsabilitatile financiare din familie, atunci poate spune acesta minciuna. Daca partenerul lui/ei controlează finantele familiei si cedeaza constant cererilor de bani, îi permite astfel jucătorului compulsiv să-și continue comportamentul de dependență.

Minciuna nr. 6: Nu am atins economiile noastre. Disperarea se instalează cu cât jucătorul dependent joaca mai mult. De ce asta? În timp ce jucătorul poate avea inițial câștiguri, norocul jucătorului se termină în cele din urmă. Dar jucătorul este convins că este doar un obstacol temporar. Dacă el sau ea continuă să joace, norocul va reveni. Tot ce este necesar este infuzia de numerar. Dacă îl auzi pe partenerul sau soțul tău spunând că nu ți-a atins economiile, ar fi bine să le verifici chiar la bancă. Probabil aceasta este doar o altă minciună pe care o spune jucătorul dependent.

Minciuna nr. 7: Nu vei crede ce s-a întâmplat … Cu cât jucătorul devine mai îndatorat – și nu există nici o cale de a evita acest lucru – cu atât mai elaborate și exagerate sunt minciunile și poveștile pe care el sau ea începe să le inventeze. Va vorbi despre jaful care a avut loc în timp ce el sau ea depunea bani în bancă – iar acum banii lui au dispărut. Sau cineva i-a furat portofelul și acum cardurile de credit au dispărut. Este posibil să fi existat o oportunitate de investiție incredibilă și să piarda banii … Toate acestea și multe altele vor ieși din gura jucătorului compulsiv ca o modalitate de a explica ce s-a întâmplat cu banii.

Minciuna nr. 8: Prietenul meu avea probleme și avea nevoie de bani. Această minciună este una pe care aproape fiecare jucător o folosește în mai multe ocazii. Cu siguranță, există momente în care prietenii partenerei sau partenerului tău pot avea probleme. Cine nu are o astfel de experiență? Dar când partenerul tău este un jucător dependent, ai motive să fii suspect. Poveștile elaborate, exagerate și absurde – toate minciunile – fac parte din repertoriul jucătorului.

Minciuna nr. 9: Acum poți avea încredere în mine. Încrederea este un lucru fragil. Odată ce pierzi încrederea în altă persoană, este foarte greu să mai ai încredere vreodată în acea persoană. Jucatorii trebuie să aibă un partener complice sau codependent sau trebuie să convingă pe oricine au nevoie pentru a continua să aibă acces la numerar. Prietenii vor vedea în cele din urmă minciunile și vor refuza să mai împrumute jucătorilor bani. Încrederea se câștigă prin acțiune, nu prin cuvinte. Dacă partenerul sau soțul / soția dvs. spune că puteți avea încredere în el sau în ea acum, spuneți că va fi nevoie de timp și de acțiune – obținerea tratamentului, renunțarea la jocurile de noroc – pentru ca dvs. să vă puteți încrede din nou în el / ea.

Minciuna # 10: nu voi mai juca niciodată. De obicei, acesta minciuna are loc după o pierdere deosebit de dezastruoasă, arestare, pierderea locului de muncă sau alte consecințe grave. Trebuie să îi explici acestei persoane cum jocurile sale de noroc te-au rănit pe tine și pe familie, cât de mult îți pasă de persoana respectivă și vrei ca aceasta să primească ajutor pentru a depăși această situație.

Mai mult decât anxietate, jocurile de noroc reprezintă presupuse mecanisme de coping, cu ajutorul cărora jucătorii se detașează de realitate
În realitate, dependența de jocuri provoacă stres, care conduce spre o stare de anxietate produsă de nevoia de a câștiga.
Aceasta se exprimă prin agitație, nervozitate, ruperea legăturilor cu ceilalți, fapte determinate de jocul inconștient ce nu necesită atenție, fiind în timp un proces mecanicizat.
Anxietatea jocurilor de noroc apare și din faptul că jucătorul începe să ignore lumea reală (familia, soțul/soția, părinții, copiii), uitând de atributele/ rolul său în societate. Acest lucru conduce la reproșuri din partea celorlalți și o tensiune mai accentuată în viața persoanei în cauză.
anxietate prin iluzia de control care creează dependență
Prin eșecul repetat
Prin angajarea în alte comportamente nesănătoase
Prin problematica ocupării timpului liber
Prin gestionarea momentelor de singurătate

Dependența de jocurile de noroc și anxietatea merg cel mai adesea mână în mână, cei care suferă de probleme grave cu jocurile de noroc arătând o incidență mai crescută în rândul tulburărilor de anxietate.
Nevoia de ameliorare a stresului și evadare a unei persoane se poate manifesta prin jocurile de noroc pentru o scurtă perioadă de timp.
Inițial, jocurile de noroc sunt mai mult un mecanism defensiv împotriva anxietății; însă, cu cât se dezvoltă dependența, cu atât simptomele anxietății se agravează.
Jocurile de noroc cauzează simtpome precum anxietatea sau depresia, care în exces pot duce la tentative de suicid.
Totodată, din punct de vedere fizic există multe semne ale anxietății precum lipsa de somn, care se manifestă prin creștere sau scădere în greutate, cearcăne etc.
Chiar dacă jocurile de noroc nu produc anxietate, ele pot influența evoluția altor dependențe, precum drogurile sau alcoolul, prin încercarea de ameliorare a stării de anxietate.
Principalul mod în care se tratează dependența este cu medicamente anti-anxietate și anti-depresive.

Bibliografie:

Barrault, S., Mathieu, S., Brunault, P., & Varescon, I. (2018). Does gambling type moderate the links between problem gambling, emotion regulation, anxiety, depression and gambling motives. International Gambling Studies, 1–15
Brooks, G., Ferrari, M., & Clark, L. (2020). Cognitive factors in gambling disorder, a behavioral addiction. Cognition and Addiction, 209–219
Deans, E. G., Thomas, S. L., Daube, M., & Derevensky, J. (2016). “I can sit on the beach and punt through my mobile phone”: The influence of physical and online environments on the gambling risk behaviours of young men. Social Science & Medicine, 166, 110-119
Ste‐marie, C., Gupta, R., & Derevensky, J. L. (2002). Anxiety and social stress related to adolescent gambling behaviour. International Gambling Studies, 2(1), 123–141
Barrault, S., & Varescon, I. (2013). Cognitive Distortions, Anxiety, and Depression Among Regular and Pathological Gambling Online Poker Players. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 16(3), 183–188. doi:10.1089/cyber.2012.0150 Blaszczynski, A., & McConaghy, N. (1989). Anxiety and/or Depression in the Pathogenesis of Addictive Gambling. International Journal of the Addictions, 24(4), 337– 350. doi:10.3109/10826088909047292 Blaszczynski, A., & Nower, L. (2002). A pathways model of problem and pathological gambling. Addiction, 97(5), 487–499. doi:10.1046/j.1360-0443.2002.00015.x Coman, G. J., Burrows, G. D., & Evans, B. J. (1997). Stress and Anxiety as Factors in the Onset of Problem Gambling: Implications for Treatment. Stress Medicine, 13(4), 235– 244. doi:10.1002/(sici)1099-1700(199710)13:4<_x0032_35:_x003a_aid-smi748>3.0.co;2-4 el-Guebaly, N., Patten, S. B., Currie, S., Williams, J. V. A., Beck, C. A., Maxwell, C. J., & Wang, J. L. (2006). Epidemiological Associations between Gambling Behavior, Substance Use & Mood and Anxiety Disorders. Journal of Gambling Studies, 22(3), 275– 287. doi:10.1007/s10899-006-9016-6 Shread, W. N., Derevensky, J. L., & Gupta, R. (2010). Risk and protective factors associated with youth problem gambling. Int. J. Adolesc. Med Health 2010:22(1):39-55. Retrived from: http://youthgambling.mcgill.ca/en/PDF/Publications/2010/RiskandProtective.PDF Ste-Marie, C., Gupta, R., & Derevensky, J. L. (2006). Anxiety and Social Stress Related to Adolescent Gambling Behavior and Substance Use. Journal of Child & Adolescent Substance Abuse, 15(4), 55–74. doi:10.1300/j029v15n04_03

autori:

Boda Dariana Cristina

Aneculesei Vlad

Vadan Luisa

Mărgineanu Camelia

Camelia Doaga

Palită Andreea Luminita

Stanciu Alexandra

Deni Moldovan

Vasilică Oana Maria

Ludmila Dodonov

Monica Nilca

Articole similare