MEDIEREA – STIINTA SI ARTA PENTRU UN STIL OPTIM DE PRACTICA
Medierea este atat o stiinta cat si “o arta” deoarece, se bazeaza pe un bagaj de cunostinte sistematizate cu privire la conflictul interpersonal ce descrie structura, metodologia si logica practicii precum si previzibilitatea oamenilor aflati in conflict. Arta nu urmeaza regulile logicii, ci opereaza mai mult cu elemente precum intuitie si sentimente dar prin lentila artei, o problema este vazuta holistic, creativ, sistematic, si din numeroase unghiuri, iar partile sunt vazute in relatie una cu alta.Persoanele care studiaza medierea trebuie sa invete stiinta practicarii pentru a-si stabili o baza sistematica a muncii lor.Pe masura ce sunt din ce in ce mai bine stapanite resorturile practicii, profesionistul cu exeperienta incepe sa isi foloseasca baza de cunostinte in mod diferit, extinzand-o dincolo de tehnica, in modalitati de preacticare mai creative, mai intuitive si mai artistice.La acest nivel incepe mediatorul sa descopere artistul din el (Lang si Taylor,2000) si incepe sa observe aparitia unui “stil” unic de practica.Spunand “stil”, ne referim la acea combinatie unica dintre stiinta si arta. Stilul mediatorul rezida in exprimarea reala si bine inteleasa a unui principiu, asa cum nimic din natura nu exista fara un principiu,” fiecare particica din natura trebuie sa aiba stil”.
Dezvoltarea stilului este cea ce desavarseste un mediator in activitatea sa de mediere prin abordarea unui stil propriu. In domeniul psihoterapiei s-a demonstrat ca terapeutii buni si cu experienta au multe in comun si putine diferente, in ciuda modelelor diferite de terapie pe care le practica si sunt mult mai apropiati in practica decat in teorie.Chiar daca nu s-a confirmat inca empiric, se pare ca acest lucru este valabil si in cazul mediatorilor unde punctele comune sunt practic bagajele de cunostinte comune ale mediatorilor.
Cu toate acestea, fiecare mediator este unic prin stilul personal de mediere care produce modificari in sistemul de gandire in mai multe directii. Astfel, modificarea principala este trecerea de la un sistem de gandire linear, logic, analitic, rational, orientat spre tel, catre unul non-linear, intuitiv, holistic, emotional si de ce nu metaforic.In felul acesta, mediatorul trece de la “a vedea” doua parti antagoniste avand puncte de vedere opuse, care il obliga pe mediator sa identifice cine minte si cine spune adevarul, cine are sau nu dreptate si cine ar trebui sa castige, cine ar trebui sa cedeze, la a vedea partile ca fiind angajate intr-o disputa sistemica ce nu are doar un singur rezultat corect sau cinstit.
Aceasta modificare presupune ca mediatorul sa se conecteze cu partile la un nivel profund care poate include recunosterea si ajutarea lor sa proceseze durerea, mania, tristetea, chinul, anxietatea, vinovatia si regretul.
Ea presupune si cautarea dinamica a binelui in oameni, care este pozitiva nu numai pentru participant, ci pentru mediatorul insusi, poate spori optimismul general al unei persoane si speranta, lucru care s-a dovedit stiintific a fi bun pentru sanatate.Modificarea gandirii creaza o atmosfera psihologica propice pentru inceperea vindecarii ranilor dintr-un divort, spre exemplu unde negocierile se blocheaza la nivel emotional de ambii parteneri pana cand reusesc sa fie procesate intr-un fel sau altul.Abilitatea mediatorului de a opera la acest nivel de gandire non-linear abordand medierea de la o baza reala de compasiune care sa depaseasca simpla tehnica, poate facilita cu succes o solutionare perena a disputelor dintre parinti acolo unde exista copii.
Importanta capacitatii de a fi empatic si a sti sa-i asculti pe altii cand vorbesc, capacitatea de a intelege si a te conecta cu sentimentele celorlalti este o abilitate care, s-a demonstrat, se afla intr-un continuum.La o extrema (cum sunt unele boli, ca sindromul Asperger sau tulburarea antisociala) se afla persoanele care nu au deloc empatie sau care au mari deficite la acest capitol.La cealalta extrema sunt practicienii din domeniul sanatatii mentale, care exceleaza in ceea ce Daniel Goleman numeste inteligenta emotionala.
Aceasta capacitate innascuta, intuitiva de a intelege si a simti ce simt altii, de a citi emotiile altora, atat prin intermediu indiciilor verbale cat si al celor nonverbale, este deosebit de importanta pentu un mediator bun.Pe langa empatie si abilitatea de a asculta este rabdarea de care trebuie sa dea dovada un mediator pentru ca medierea sa nu esueze; acesta trebuie sa stie sa astepte pentru ca procesarea continutului sa se faca corect de catre parti.Increderea partilor in mediator este la fel de importanta in mediere deoarece include organizare, responsabilitate, capacitate de a reactiona, de a te tine de cuvant cand promiti ceva, de a spune adevarul si de a da informatii corecte si de ce nu, de a recunoaste ca nu stii ceva atunci cand nu stii.
Mediatorul bun trebuie sa fie capabil sa reformuleze o chestiune, sa detina puterea de a gandi si a interveni strategic, el trebuie “sa citeasca” oamenii rapid si sa fie in stare sa faciliteze circularea energiei in directii constructive, gandind asa cum fac clientii lui (empatizand) si redirectionand (reformuland) energia acestora catre solutionare.Desi unele din calitatile mediatorului sunt pur si simplu innascute si nu se pot asimila mai tarziu, altele pot fi totusi invatate daca se exerseaza corect.Nu oricine poate fi un mediator bun si multe persoane care incep sa practice, ajung sa renunte dupa ce isi dau seama ca nu sta in firea lor sa ii ajute pe oameni sa isi gestioneze conflictele.
Cu toate acestea, perseverand prin invatare si practicarea medierii vom rafina aspectele care tin de arta medierii intelept si experimentat iar acest lucru ne va ajuta nu doar la sporirea eficientei personale ca mediator, ci si la cresterea calitatii acestei profesii relativ noua la noi in tara.
Mediati “cu stil” dragi mediatori si desoperiti artistul din voi pentru un stil unic de practica!
Psihologia mediatorului, Daniel Bowling si David A. Hoffman, Stilul si mediatorul conflictelor familiale, Editura Trei, 2012
Citit si optimizat seo de Radu Leca