“Evaluarea psihologică ingaduie cunoaşterea personalităţii subiectului, atât în totalitatea sa cât şi pe diferite spectre ale acesteia. Evaluarea se realizează în cadrul unui cabinet psihologic constituit legal si inregistrat la Colegiul Psihologilor din Romania şi se adresează oricărui nivel de vârstă – copil, adolescent, adult tanar, adult, batran; în acest proces de cercetare se utilizează instrumente calibrate, specifice psihologiei clinice: interviul clinic, chestionarele, testele psihologice etc.”

Specific faptul ca intregul proces de evaluare poate fi realizat de către psihologul şcolar în cazul copiiilor şi adolescenţilor şi de către psihologul clinician în cazul special al adulţilor.

Evaluarea psihologică corect realizată, comunică atat nivelul de dezvoltare cat şi prezenta unor tulburari functionale existente la nivelul anumitor capacităţi psihice; identificarea prezumtivelor tulburări psihice care pot fi remediate prin Consiliere Psihologica sau Psihoterapie (in colaborare cu un psihoterapeut) sau prin intervenţie psihiatrică(in colaborare cu un medic psihiatru) – medicaţia ce trebuie recomandata de specialisti.

Intrebare ajutatoare, folosita in directia intelegerii valorii procesului de evaluare: Cui ii foloseşte, cui ii este de ajutor evaluarea psihologică?

propriei persoane pentru o mai bună autocunoaştere
tutorilor/parintilor in procesul de intelegere si educare a copiiilor, inclusiv in procesul adaptarii la nevoile acestora;
educatorilor, învăţătorilor, profesorilor, cu scopul cunoașterii inprofunzime a eleviilor şi de a elabora impreuna cu acestia metode personalizate de invatare;
psihologului clinician, avand scopul declarat de a lua decizia corecta a începerii intervenţiei terapeutice de tipul consilierii psihologice, recomandare psihoterapie, recomandare psihiatrică. Ce urmareste evaluarea psihologică?
evaluarea dezvoltării psihologice, de la punctul 0 la infinit, dezvoltare cognitivă, coeficientul de inteligenţă, memoria, comunicarea, focusarea/atenţia, inteligenta numerică, reprezentarea spaţială, rapiditatea în reacţii si decizii, dezvoltarea afectivă, capacitate organizatorică, capacitate decizională;
evaluarea personalităţii, fr. extraversiion(Înclinație psihologică specială către lucrurile exterioare, din afara eului propriu și adaptarea la ambianța socială), sociabilitate,imagine si stima de sine, autonomie, stabilitate emoţională, grad de anxietate, grad de impulsivitate, grad agresivitate;
evaluare comportamentală;
evaluarea conjucturii familiale, relatiile si implicarea subiectului in familie, la job, care sunt problemele pe care subiectul le recunoaste si le accepta, social, economic, care este statutul social si economic al subiectului, unde intervine procesul de auto-sabotaj.

Evaluarea psihologică urmărește, sistematic, evidențierea eventualelor tulburări psihice existente, dar și modalitațile de funcționare ce pot evolua semnificativ prin consiliere psihologica.

Evaluarea psihologică are în vedere investigarea comportamentelor și a funcțiilor psihice ale individului, aducand in fata reliefarea punctelor tari, a resurselor de care dispune clientul, în încercarea sa de a depăși anumite probleme.

În vastul domeniu al psihologiei, psihologul apare ca un luminător pe cărarea întunecoasă a minții umane, călăuzind sufletele către o mai profundă înțelegere de sine și, totodată, către o viață plină de satisfacții. În acest proces complex și continuu, evaluarea psihologică devine un instrument esențial, o cheie magică ce deschide porțile cunoașterii interioare. Prin intermediul acestei arte, care combină intuiția fină cu știința riguroasă, psihologul găsește satisfacția lucrului bine făcut atunci când rezultate excepționale sunt atinse de către cei care au avut curajul să îi ceară ajutorul.
Imaginează, cititorule, cum în biroul său modest, dar plin de căldură și înțelegere, psihologul își primește cu empatie clienții, fiecare purtând cu sine povara propriilor frământări și întrebări existențiale. Precum un meșter iscusit ce desface și reclădește cu migală mecanismele unui ceasornic complicat, el își îndreaptă atenția asupra fiecărei file din marea carte a sufletului uman, folosindu-se de uneltele evaluării psihologice pentru a descifra adevărurile ascunse.

Metodele prin care psihologul își croiește calea spre sufletul clientului sunt diverse: interviuri clinice, teste de personalitate, scale de evaluare, chiar și observații sistematice. Fiecare dintre aceste metode este o parte dintr-un mozaic complex, care, odată completat, oferă imaginea de ansamblu necesară pentru a înțelege natura unică a fiecărui individ. În acest cadru, psihologul simte fiorul emoției știind că prin aceste instrumente, el poate ghida clientul spre dezvoltare și transformare.
Așa cum artistul își privește opera în timp ce ia formă sub pensulă, psihologul resimte o bucurie similară pe măsura ce persoana din fața sa începe să își descopere propriile resurse interioare și potențialități neexplorate. Este ceva magic în felul în care un simplu test de aptitudini sau un chestionar de diagnosticare se transformă într-o revelație pentru client, aducându-i în fața ochilor noi perspective și soluții inedite. Satisfacția psihologului nu provine doar din observația directă a succesului, ci și din realizarea că a contribuit esențial la acest parcurs.

În procesul de evaluare psihologică, psihologul joacă mai mult decât rolul unui simplu evaluator impersonal; el este un partener confidențial, un ghid și un susținător permanent. Există o bucurie pură în a fi martor la acest proces de auto-descoperire al clientului, care, prin înțelegerea mai adâncă a propriei ființe, dobândește curajul de a-și trăi viața la întreaga sa valoare. Această bucurie este alimentată zilnic de fiecare poveste de succes, de fiecare obstacol depășit, de fiecare mică victorie personală obținută de client.
Când clienții pășesc afară din cabinetul său, purtând pe chip zâmbetul resemnării și încrederea unei noi începuturi, psihologul simte că munca sa nu a fost în van. Aceste momente oferă un sens profund profesiei sale, relevând valoarea reală a ceea ce face. Fiecare client care atinge excelența și își schimbă destinul reprezintă o mărturie a eficienței și relevanței evaluării psihologice.

Pe măsură ce satisfacțiile se adună, psihologul nu își uită niciodată menirea: aceea de a rămâne un student umil al naturii umane, dedicat căutării neobosite de metode și tehnici tot mai precise pentru a ajuta pe cei aflați în nevoie. În acest fel, el își împlinește vocația nu doar prin actul desăvârșit al evaluării, ci și prin dedicarea continuă față de misiunea sa umanitară.
Evaluarea psihologică nu este doar o trecere contabilă a trăsăturilor și abilitaților unui om, ci un demers profund personal, plin de responsabilitate și pasiune. Este cititorule, precum a scris odată Nicolae Iorga: “A dărui altora o bucurie e o virtute mai mare decât s-o primești”, iar aceasta este esența muncii psihologului: bucuria lui neostoită de a contribui la fericirea autentică și durabilă a celorlalți.

În lumea psihologiei, unde suflete și minți își caută luminarea, psihologul apare ca un ghid atent al tainelor interioare ale existenței omenești. În același timp, el este chemat să fie un măiestru al evaluării psihologice, o artă ce se împletește deopotrivă cu știința, fiind esențială în descifrarea profunzimilor ființei umane. Totuși, odată ce drumul căutării adevărului prin evaluare îi descoperă psihologului probleme majore în universul clienților săi, îl copleșește o tristețe profundă, un ecou al compasiunii pentru suferințele ascunse.

În cabinetul său, unde liniștea și înțelegerea sunt piloni generali ai unui spațiu dedicat introspecției și confidențialității, psihologul își primește clienții cu blândețe și deschidere. Cu fiecare sesiune, cu fiecare test aplicat, se construiește o imagine mai clară a persoanei din fața sa. Ca un arheolog al sufletului, el dezgropă, strat cu strat, complexitatea trăirilor și experiențelor, până când, inevitabil, se lovește de pietrele ascunse ale durerii.

Descoperirea unor probleme majore este un moment înspăimântător și sfâșietor, chiar și pentru cel mai experimentat dintre psihologi. Testele de evaluare, celor neinițiați, pot părea simple colecții de întrebări și indicații. Însă pentru psiholog, ele sunt intrări subtile în labirinturi de emoții și amintiri, deschizând porți către secrete bine păzite ale subconștientului. Și, deși dezvelirea acestor tare poate fi vitală pentru vindecare, nu este liberă de poveri emoționale.

Psihologul privește cu durere la rezultatele care indică anxietăți paralizante, depresii adânci sau traume nevindecate. Este asemeni unui medic care descoperă o maladie ascunsă și cronică; se simte responsabil nu doar pentru comunicarea veștilor dificile, ci și pentru căutarea unui tratament eficient. O asfel de descoperire îl îmboldește spre acțiune, dar îi răscolește și propriile emoții de simpatie și îngrijorare.

Momentul în care psihologul trebuie să abordeze aceste subiecte sensibile cu clientul său este, probabil, unul dintre cele mai delicate din practica sa. Înarmat doar cu cuvinte și o înțelegere adâncă a condiției umane, el trebuie să înfățișeze realitatea nu ca un judecător rece, ci ca un prieten sincer și grijuliu. Tristețea lui nu provine din judecata față de client, ci din empatia față de povara pe care acesta o poartă și spaima provocată de necunoscutul procesului de vindecare.

Pentru psiholog, tristețea este amplificată de cunoașterea faptului că nu toate problemele pot fi soluționate ușor sau rapid. Unele suferințe cer ani întregi de muncă interioară și sprijin constant, iar altele pot, din păcate, să nu-și găsească niciodată complet alinarea. În aceste cazuri, tristețea psihologului este dublată de sentimentul de neputință, o umbră constantă a încrederii sale profesionale, care îi amintește de propriile limite în fața imensității suferinței umane.

Și totuși, această tristețe nu este una paralizantă, ci devine o forță motrice. Psihologul știe că, deși nu poate promite vindecare completă, poate oferi un sprijin neclintit, o ureche ascultătoare și o inimă deschisă. În acest fel, el speră să ușureze măcar puțin din povara purtată de client, oferindu-i perspective și un ghidaj prin cotloanele întunecate ale propriei existențe.
În ciuda tristeții pe care o resimte la descoperirea acestor crize intime, psihologul își îndeplinește rolul nu doar cu profesionalism, ci și cu o demnitate umană neobosită. El continuă să caute soluții, să încurajeze și să motiveze, ținând cont că fiecare pas, oricât de mic, este un pas înainte spre vindecare și auto-descoperire.

Această căutare necontenită de a ajuta, chiar și în fața adâncilor provocări și dificultăți, face din psiholog nu doar un tehnician al minții, ci o prezență empatică esențială în viața fiecărui client. Pentru că, așa cum a spus odată Nicolae Iorga, „adevărata valoare a unui om nu constă în ceea ce primește, ci în ceea ce dăruiește”, iar dăruirea necondiționată de sprijin și înțelegere este, pentru psiholog, cel mai înțelept și mai prețios dar.

În domeniul psihologiei clinice, instrumentele și testele de evaluare psihologică sunt obligatorii pentru a înțelege mai bine comportamentul, personalitatea, capacitățile cognitive și starea emoțională a clienților.

Iată o listă cu 50 dintre cele mai utilizate instrumente și teste de către psihologii clinicieni:

1. MMPI-2 (Minnesota Multiphasic Personality Inventory): Evaluarea personalității și psihopatologiei.
2. WAIS-IV (Wechsler Adult Intelligence Scale): Test de inteligență pentru adulți.
3. WISC-V (Wechsler Intelligence Scale for Children): Test de inteligență pentru copii.
4. Beck Depression Inventory (BDI): Evaluarea severității depresiei.
5. Rorschach Inkblot Test: Evaluare proiectivă a personalității.
6. Thematic Apperception Test (TAT): Test proiectiv pentru a înțelege percepțiile și nevoile.
7. 16PF (Sixteen Personality Factor Questionnaire): Evaluarea trăsăturilor de personalitate.
8. NEO PI-R (NEO Personality Inventory-Revised): Evaluarea celor cinci mari trăsături de personalitate.
9. Millon Clinical Multiaxial Inventory (MCMI): Evaluarea tulburărilor clinice și de personalitate.
10. Conners’ Rating Scales: Evaluarea ADHD și a altor probleme comportamentale.
11. CBCL (Child Behavior Checklist): Evaluarea comportamentului copilului.
12. Brief Symptom Inventory (BSI): Evaluarea simptomatologiei psihologice.
13. Vineland Adaptive Behavior Scales: Evaluarea comportamentului adaptiv.
14. Kaufman Assessment Battery for Children (KABC): Evaluarea abilităților cognitive la copii.
15. Rey-Osterrieth Complex Figure Test: Evaluarea funcțiilor vizuo-spațiale și a memoriei vizuale.
16. Stroop Test: Evaluarea atenției și a controlului cognitiv.
17. Torre stand: Evaluarea funcțiilor executive.
18. Beck Anxiety Inventory (BAI): Evaluarea severității anxietății.
19. Hamilton Depression Rating Scale (HDRS): Evaluarea severității depresiei.
20. Hamilton Anxiety Rating Scale (HARS): Evaluarea severității anxietății.
21. Personality Assessment Inventory (PAI): Evaluarea personalității și psihopatologiei.
22. Bender Visual-Motor Gestalt Test: Evaluarea funcțiilor vizuo-motorii.
23. Goodenough-Harris Draw-A-Person Test: Evaluare proiectivă pentru copii.
24. Draw-A-Family Test: Evaluare proiectivă a percepțiilor familiale.
25. Trail Making Test: Evaluarea funcțiilor executive și vitezei de procesare.
26. Wisconsin Card Sorting Test (WCST): Evaluarea funcțiilor cognitive și a flexibilității mentale.
27. California Verbal Learning Test (CVLT): Evaluarea memoriei verbale.
28. Sensory Profile: Evaluarea integrării senzoriale.
29. Children’s Apperception Test (CAT): Evaluare proiectivă pentru copii.
30. Posttraumatic Stress Disorder Checklist (PCL): Evaluarea simptomelor PTSD.
31. Family Environment Scale (FES): Evaluarea percepțiilor mediului familial.
32. House-Tree-Person Test: Evaluare proiectivă prin desen.
33. Luria-Nebraska Neuropsychological Battery: Evaluarea funcțiilor neuropsihologice.
34. Benton Visual Retention Test: Evaluarea memoriei vizuale.
35. Peabody Picture Vocabulary Test (PPVT): Evaluarea vocabularului receptiv.
36. Stanford-Binet Intelligence Scales: Test de inteligență pentru toate vârstele.
37. Eysenck Personality Questionnaire (EPQ): Evaluarea tipurilor de personalitate.
38. Zung Self-Rating Depression Scale: Autoevaluarea depresiei.
39. D-KEFS (Delis-Kaplan Executive Function System): Evaluarea funcțiilor executive.
40. Rosenzweig Picture-Frustration Study: Evaluarea reacțiilor la frustrare.
41. Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS): Evaluarea și diagnosticarea autismului.
42. Leiter International Performance Scale: Evaluarea performanței non-verbale.
43. Adult ADHD Self-Report Scale (ASRS): Evaluarea simptomelor ADHD la adulți.
44. Minnesota Impulsive Disorders Interview (MIDI): Evaluarea tulburărilor de impuls.
45. Children’s Depression Inventory (CDI): Evaluarea depresiei la copii.
46. Social Responsiveness Scale (SRS): Evaluarea trăsăturilor de autism și a dificultăților de interacțiune socială.
47. Adaptive Behavior Assessment System (ABAS): Evaluarea comportamentului adaptiv.
48. Achenbach System of Empirically Based Assessment (ASEBA): Evaluarea problemelor emoționale și comportamentale.
49. Behavior Assessment System for Children (BASC): Evaluarea comportamentului și emoțiilor la copii.
50. Self-Report for Childhood Anxiety Related Disorders (SCARED): Evaluarea anxietății la copii.

Aceste instrumente sunt selectate și utilizate în funcție de nevoile specifice ale fiecărui client și de obiectivele evaluării psihologice.

ultrapsihologie

Evaluarea psihologică

Evaluarea psihologică