COMUNICAT DE PRESĂ
Psihologul Radu Leca prezintă o lucrare despre influența cazeinei și a glucozei asupra luării deciziilor
București, 13.04.2026, Psihologul Radu Leca, cu expertiză în psihologie clinică și psihoterapie, dar și cu expertiză în psiho-nutritie, lansează o lucrare de analiză și popularizare care propune o perspectivă clară și aplicată asupra legăturii dintre alimentație și procesele psihologice implicate în luarea deciziilor.
Demersul îl invită pe cititor să exploreze „influențele invizibile” dintre ceea ce consumăm zilnic și felul în care funcționăm ca indivizi: nivelul de energie, autocontrolul, răbdarea, impulsivitatea și capacitatea de a evalua consecințe. Având și pregătire în zona de psiho-nutriție, Radu Leca structurează lucrarea în direcția unei înțelegeri informaționale a conexiunii dintre cazeina (proteină prezentă în lapte și brânzeturi) și glucoza (zahăr simplu, rezultat frecvent al metabolizării carbohidraților și des întâlnit în produsele alimentare procesate din comerț).
Lucrarea subliniază faptul că, dincolo de alegerile „mari” din viață, deciziile de zi cu zi sunt puternic influențate de stări aparent mărunte oboseală, agitație, iritabilitate, scădere de atenție, întreținute sau amplificate de anumite tipare alimentare.
Articolul publicat la adresa: https://ultrapsihologie.ro/2026/04/13/branza-si-zaharul-influenteaza-deciziile/
răspunde la trei întrebări-cheie, necesare pentru strângerea de informații despre cazeină și glucoză și despre relația lor cu funcționarea neuronală și implicit, cu deciziile:
1. Cum ajungem să luăm decizii proaste, repetitiv proaste sau discutabile, în prezența cazeinei și a glucozei?
2. Cum și când cazeina și glucoza influențează structura și funcționarea neuronală?
3. De ce nu conștientizăm conexiunea toxică dintre cazeină, glucoză și decizii?
Lucrarea invită publicul să privească mai atent „influențele invizibile” dintre ceea ce consumăm și felul în care funcționăm în viața de zi cu zi: impulsivitate vs. autocontrol, claritate vs. ceață mentală, răbdare vs. iritabilitate. În centrul discuției se află două elemente frecvente în dietă:
– cazeina (proteină din lapte și brânzeturi)
– glucoza (zahăr simplu; prezentă natural în corp și adesea derivată din carbohidrații din alimentație, inclusiv în cartofii albi)
Lucrarea este structurată ca un ghid de înțelegere a relației dintre alimentație creier decizii, răspunzând la întrebări esențiale:
1) Cum ajungem să luăm decizii proaste, repetitiv proaste sau discutabile, în contextul consumului de cazeină și/sau glucoză?
2) Cum și când pot cazeina și glucoza influența funcționarea neuronală (și implicit dispoziția, atenția, controlul impulsurilor)?
3) Ce semnale practice putem urmări și ce pași de igienă alimentară/mentală pot reduce riscul deciziilor impulsive?
Glucoza / carbohidrații rapizi și deciziile
– Vârfuri și căderi ale glicemiei: după dulciuri sau carbohidrați rafinați, poate apărea „boost” scurt de energie urmat de oboseală, iritabilitate, ceață mentală.
– Dopamină & recompensă: alimentele foarte dulci/ultra-procesate pot întări tipare de „recompensă imediată”, ceea ce poate favoriza impulsivitatea (de ex. cumpărături, mâncat compulsiv, amânare).
– Somn și stres: o dietă bogată în zaharuri poate afecta somnul și inflamația sistemică; iar când ești obosit sau stresat, „directorul” creierului (zona de autocontrol) lucrează mai greu.
Cazeina și deciziile (mai ales la persoane sensibile)
– Intoleranțe/alergii: la unele persoane, produsele lactate pot da disconfort digestiv, inflamație, acnee, congestie, somn agitat iar disconfortul cronic îți „mănâncă” resursele de răbdare și atenție.
– Somn + digestie: brânzeturile (mai ales seara) afectează somnul la unii oameni; somnul prost e unul dintre cei mai mari sabotori ai deciziilor bune.
– Combinația grăsime + sare + gust intens (brânzeturi)
întreține pofta și mâncatul automat decizii alimentare repetate fără deliberare.
Despre autor
Radu Leca este psiholog, cu practică în psihologie clinică și psihoterapie, preocupat de relația dintre comportamentele cotidiene, consumul alimentar și mecanismele psihologice care susțin deciziile.