Femeia frumoasă și bărbatul perfect

Reflecții psihologice și psihoterapeutice despre alegerea unei femei frumoase a bărbatului înalt intelectual, dar sărac, care o divinizează.

În demersul de analiză psihologică voi propune, o abordare integrativă, care să aducă în prim plan dinamica subiectivă, a femeii percepută ca frumoasă și motivațiile profunde care o conduc către alegerea emotională, a unui partener intelectual cu resurse materiale reduse, dar cu o atitudine de idolatrizare față de ea.

În primul rând este necesar, să definim corect cadrul conceptual, fără a reduce complexitatea fenomenului la etichete simpliste. Frumusețea va fi tratată ca o proprietate socială intersubiectivă, care conferă unei persoane capabile, accesul la capitalul simbolic specific, iar intelectualitatea va fi considerată nu doar parte dintr-un set de competențe cognitive ci stil adevărat de raportare la lume. Asta inseamnă că se implică valori estetice etice și epistemice.

Din perspectiva psihodinamică alegerea unei persoane care te divinizează, reflecta nevoia regresivă de confirmare narcisică. De ce? Femeia frumoasă confruntată cu așteptările sociale legate de aspectul ei căuta spațiul concret relațional în care valoarea ei să fie recunoscută, in formă necondiționată. De ce? În acest fel un partener intelectual sărac care o idolatrizează oferă acces la oglinda idealizantă în care ea experimentează validare profundă și continuă.

La nivelul atașamentului, configurația este înțeleasă drept strategie de securizare compensatorie. Discutăm despre situația în care atașamentele timpurii au fost marcate de ambivalență sau de condiționarea afecțiunii de performanță.

Atunci când avem un asemenea caz cu continut delicat afectiv, recunoașterea idolatrizării din partea partenerului, joacă rolul unei baze emoționale sigure, 100% aparente, ce are rolul clar definit de reducere și a anxietătii de separare dar și a celei de eșec in cuplu. Riscul ce apare este următorul, securitatea construită pe idealizare devine fragilă la contactul cu realitatea cotidiană și cu multitudinea de limitări firești ale partenerului de cuplu.

Din cadrul perspectivei cognitiv comportamentale dar și a psihoterspiei sistemice, Leca vorbește despre existența schemelor cognitive, care susțin alegerea unei astfel de dinamici, iar aici punctăm prezența în realitate a schemelor precum meritul bazat pe aparențe sau credința că afecțiunea autentică vine doar din adorare absolută. Schemele alimentează selecția unui partener dependent afectiv.

Este cu adevărat important creșterea valorii schemelor afective ce se autoîntrețin prin confirmări selective atunci când persoana eleganță si atractivă, primește atenție idealizată iar ea la rândul ei îi hrănește convingerile inițiale.

Socio cultural un bărbat intelectual, modest material, joacă un rol simbolic atractiv pentru femeia frumoasă. De ce? Deoarece separă iubirea de calculul material și reintroduce o dimensiune romantică de factură idealistă în interiorul raportului de cuplu.

În același timp contextul social activează două scenarii optionale, sancționează sau idealizează astfel de alegeri, realizate în funcție de norme și de poveștile despre autenticitate și sacrificiu intelectual

În cabinetul psihoterapeutic, intervenția va trebui să țină cont de următoarele aspecte, informati și direcții clinice, atât timp cât prima direcție este explorarea poveștilor cu sensuri atribuite frumuseții și statutului intelectual. Asta inseamnă ca implică ajutarea pacientei să identifice poveștile interne care o motivează și să distingă clar între dorințe conștiente și construcții defensive. Specific foarte clar faptul, că tot ceea ce înseamnă construcții defensive, venite din partea partenerului atrăgător fizic și optional cognitiv, apar ca răspuns la multiplele frustrări înmagazinate în timp.

A doua direcție psihologică, este lucrul pe identitate și autonomie. Psihoterapeutul va facilita consolidarea unei stări de sine clare, care nu depinde exclusiv de întelegerea admirației partenerului, prin tehnici centrate pe resurse și pe internalizarea unor modalități de validare interne, intervenții reduc vulnerabilitatea la dependență afectivă și cresc toleranța la ambivalență. Terapeutul subliniază că echilibrul nu vine doar din cuplu ci si din intelegerea valorii personale.

O a treia direcție terapeutică este reprezentată de explorarea relațională în terapie prin experimentarea dialogurilor ce pun în oglindă idealizarea și realitatea partenerului intelectual. Abordare corectă include întâlniri de terapie de cuplu sau role play, menite să aducă la suprafață așteptări nerealiste și să negocieze modalități sănătoase de susținere reciprocă. Doar în cazurile în care chiar vorbim despre dragoste adevărată,terapia nu se impune.

Doamnelor și domnilor, nu trebuie neglijată componenta socio-economică. De ce? Sărăcia reală generează stres maxim care afectează dinamica relațională. Din acest motiv clasic, intervențiile practice privind gestionarea resurselor și planificarea financiară, completează corect munca psihoterapeutică, în sensul că reduc presiunile externe care pun în pericol stabilitatea relației. Are de explicat mai mult sau mai puțin psihoterapeutul? Ținând cont că terapeutul respectă binele superior al clientului, numărul explicațiilor nu este relevant.

Dar este corect, atât psihologic, cât si uman, să luăm în calcul (fără să ne speriem).și ideea de diferență valorică în sens pozitiv. Faptul că o femeie frumoasă alege un bărbat intelectual, dar sărac nu înseamnă automat o anomalie psihologică ci reprezintă alegerea coerentă cu sistemul ei de valori. Alegere semnalează preferința pentru profunzime intelectualăz empatia autentică și cultivarea vizibilă a unor relații bazate pe sens (mai degrabă) decât pe confort material, atât de seductiv.

Terapia va urmări, pas cu pas, echilibrarea celor două perspective. Analiza funcțională a alegerii va ajuta la identificarea costurilor și a beneficiilor emoționale pe termen lung iar intervențiile experimentale vor permite verificarea în timp real a ipotezelor clientei despre sine și despre celălalt partener(oprim sau nu). Din perspectivă psihologică și psihoterapeutică alegerea femeii frumoase de a rămâne alături de un bărbat intelectual înalt dar sărac material care o divinizează, se situează la intersecția nevoilor narcisice de confirmare a schemelor cognitiv-formative, a unor constrângeri socio culturale și unor preferințe valorice autentice.

Terapia adecvată, va fi una care respectă autonomia decizională a clientului are o sprijină în dezvoltarea identității interioare stabile și care negociază, realist,implicațiile practice ale relației. De ce? Pentru ca idealizarea să conviețuiască cu acceptarea limitelor umane într un mod sănătos și sustenabil.