Skip to content

Revista de psihologie

Ultrapsihologie, psihologie si dezvoltare personala si emotională

Menu
  • Home
    • Contact
    • GDPR
    • Despre noi – 2022
  • Psiholog Radu Leca
    • Politică de confidențialitate
    • Interventie terapeutica primara
    • 20 de pagini despre Anxietate
    • Psiho Oncologie îngrijirea paliativă
    • Cabinet Psihologic Bucuresti
    • Depresia
    • Evaluarea psihologică
    • Cabinet pentru minte
    • Consiliere si Informare pentru Parinti
    • Copiii români născuți în diaspora
  • Scopul Ultrapsihologiei
    • Interzicerea telefoanelor mobile în scoli
    • Psihologia Masonica
    • A 2 a pubertate
    • Psihologia heterosexuala a cuplului
    • Legenda Monstrului de sub pat
    • Paradigme in ultrapsihologie
    • Familia de psihopati
    • Cuplurile surogat
    • Divorțezi de un psihopat?
    • Te îmbolnăvește psihopatul? Da! Secretele psihopaților
    • 50 de reguli din Codul Familiei
    • PVT Posibile Viitoare Terapii
      • Terapia Cosplay
    • Sex impus vs Sex inexistent
    • CONSTIINȚA COLECTIVĂ
    • Resetarea cuantică a percepției depresivului
    • ADHD vs SEDENTARISM
    • Traumele și divorțul
    • Memoria apei
    • Psihiatru Cristina Kossyvakis
    • Capcanele alegerii partenerului de cuplu 5773
    • Amanții Alpha
    • Anxietatea, Depresia si Metacognitia
    • Multivers și Psihotronie
  • Piese de teatru radiofonic.
    • Croitoreasa piesă de teatru Radiofonic și nuvelă
    • „Singur în 2” teatru radiofonic, 8 de acte
  • Salvează-ti cuplul! Alege un curs
  • AI și impactul emoțional asupra pacienților psihiatrici
  • 200 de Serii de numere cuantice Radu Leca
Menu

INTERVENTIA TIMPURIE IN RANDUL COPIILOR CU SINDROMUL DOWN: LOGOPEDIE 3

Posted on 28 august 2015 by Cabinet Psihologic Bucuresti

INTERVENTIA TIMPURIE IN RANDUL COPIILOR CU SINDROMUL DOWN: LOGOPEDIE (3)

Pentru marea majoritate dintre noi, sa vorbesti este extrem de simplu. Insa pana cand un copil poate sa pronunte cuvintele, este nevoie sa dezvolte o serie de abilitati. Astfel, trebuie sa fie capabil sa deschida, sa inchida si sa stranga buzele, sa poata sa isi miste limba, sa aiba capacitatea de a imita sunetele, sa-l poata urmari cu privirea pe cel care ii vorbeste, dar si obiectele despre care i se povesteste, sa poata sa asculte o perioada mai mare de timp o poveste, un cantecel sau ce ii spune altcineva si sa inteleaga permanenta obiectelor si cauza si efectele lucrurilor.
Atunci cand vine vorba despre copii cu sindromul Down, familia este cea care poate sa ajute micutul sa dezvolte toate aceste abilitati atat de necesare pentru a putea vorbi.

Copii cu aceasta afectiune obisnuiesc sa foloseasca cuvinte singulare intre 2 si 3 ani, insa varsta primului cuvant variaza. Cei mai multi micuti comunica de cand s-au nascut prin plans, gestica si privire. Ei isi dau seama ca plangnd sau scotand anumite sunete, influenteaza mediul inconjurator si astfel li se accorda atentie, li se implinesc nevoile sau cineva vine sa se joace cu ei.
Multi copii cu sindromul Down inteleg relatia dintre un cuvant si un concept pe la 11-12 luni. Oricum, la acesta varsta, nu sunt suficient de bine dezvoltati din punct de vedere neurologic sau motric, pentru a putea vorbi. Din acest motiv, este foarte important sa se creeze un alt sistem pentru ca micutul sa poate comunica si sa invete limba materna inainte de a o putea vorbi. In acest sens, este foarte utila comunicarea totala.
Comunicarea totala este ultilizarea combinata a semnelor si gesturilor cu vorbirea, cu scopul de a facilita invatarea limbii materne. Acest sistem ii permite copilului sa se exprime inainte de a putea vorbi. In comunicarea totala, adultul foloseste semne atunci cand vorbeste cu micutul. Copilul invata acele semne pe care le coreleaza cu un cuvant si astfel poate sa comunice ce vrea folosindu-le.

sdLimbajul semnelor este o comunicare de tranzitie. Metoda lui Jane Passy foloseste cate un semn facut cu mana pentru a reprezenta o consoana. Fiecare consoana are un semn alocat ceea ce ii permite copilului inca o ancora vizuala pe care ulterior o va folosi cand va trece la pronuntia sunetelor.
Important este sa ajuti copii sa faca diferenta intre sunete. Pentru asta ai nevoie de o poza a unui cuvant care inceape cu o consoana. Apoi, pronunti clar litera si indici spre poza cuvantului care incepe cu acea litera. De exemplu, spui “b” si arati spre imaginea in care este o “barca”, ori “s” si indici spre poza in care este “soare” ori “f” si arati spre o imaginea in care apare “floare”.Copilul trebuie doar sa asculte si sa se uite la poze. Iar daca incearca sa te imite, este un bonus. In timp, cu exersare si dupa ce copilul va “depozita” sunetele in memoria lui, va incerca sa le emita.

Marea majoritate a micutilor sunt gata sa foloseasca cuvintele cu multa vreme inainte sa poata propriu-zis sa le rosteasca. Tocmai de aceea, semnele, pozele si o voce sintetizata sunt foarte importante in a ajuta copii cu sindromul Down sa se pregateasca atunci cand vine vorba de vorbire.
Si tocmai pentru ca parintele unui copil cu sindromul Down are un atat de mare impact in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului si vorbirii:
• Aminteste-ti ca limba e mai mult decat cuvinte. Atunci cand il inveti un cuvant sau un concept, e nevoie sa transmiti sensul copilului prin joaca si printr-o experienta multisenzoriala: auz, pipait si vaz.
• Furnizeaza mai multe modele. Multi copii cu sindormul Down au nevoie de mult timp sa exerseze pentru a invata un cuvant, De aceea, este important sa repeti ce spune copilul si sa gasesti un mod de consolidare a cuvantului.
• Foloseste obiecte si situatii reale. Cand il inveti nume de mancaruri, de exemplu, foloseste numele mancarurilor prferate ale copilului tau. Sau, invata-l partile corpului numindu-le atunci cand ii faci baie, sau concepte precum “sub”, “in” si “pe” atunci cand micutul se joaca.
• Citeste-i copilului despre anumite lucruri (animale, plante, culori, etc.) pentru a invata mai usor diferite concepte.
• Mergi in directia in care te duce micutul tau. Daca el este intersat de exemplu, de animalute, spune-i cuvintele pentru fiecare dintre ele.

Pentru copii cu sindromul Down, varsta de 2-3 ani este esentiala in construirea vocabularului. Si cel mai simplu mod de a face asta este joaca:

1. VREAU ASTA!
Alege poze ale obiectelor si activitatilor pe care copilul le place. Astfel, el le poate cere aratand cu degetul catre acestea. Incurajeaza intotdeauna sa spuna si cuvantul alocat imaginii.

2. CURCUBEUL INVATARII CULORILOR
Pentru a juca acest joc, ai nevoie sa aduni obiecte din casa (mingi, tricouri, esarfe, jucarii, etc) care sa intre la categoria: rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo si violet, Incepe jocul si de exemplu, ia un obiect de culoare rosie si pune-l in geanta sau cosul in care vor sta toate obiectele de culoare rosie. Daca e la nivelul de un singur cuvant, numeste doar culoarea, atunci cand introduce obiectul in cos sau geanta. Daca e la nivelul de 2-3 propozitii, numeste culoarea si obiectul.
Fa acelasi lucru pana cand treci prin toate culorile.

3. UN CUVANT IN PLUS
Copii cu sindromul Down au nevoie de mai mult timp inainte sa formeze propozitii cu mai multe cuvinte, Cercetarile arata ca acestia au 100 de cuvinte in vocabular inainte de a incepe sa vorbeasca si sa puna cuvintele intr-o propozitie, Fa trecerea de la nivelul in care foloseste doar un cuvant la cel in care utilizeaza doua. Repeta un cuvant pe care el l-a mai pronuntat si mai adauga inca unul. De exemplu: daca el spune “floare”, tu poti adauga “floare alba”

4. CELE DOUA PUNCTE
Foloseste o bucata de carton pe care deseneaza doua puncte colorate la cativa centrimetrii departare unul fata de celalalt. Pentru inceput, spune, indicand spre primul punct: “pisica”, apoi aratand spre al doilea pronunta “merge”, Pune mana micutului peste mana ta atunci cand arati spre cele doua puncte, iar acea miscare va fi ca o ancora tactila.
Pe masura ce progreseaza, deseneaza mai multe fraze pentru a creste lungimea propozitiei.

Intre 3-5 ani, copii cu sindromul Down au nevoie sa isi imbogateasca vocabularul si sa cunoasca cat mai multe sunete. Si in acest caz, jocul este un bun aliat.

1. ORA CEAIULUI
Atunci cand exercitiul vorbirii este relationat cu activitatile de zi cu zi, invatarea limbajului si vorbirii este mult mai motivanta. In acest sens, mareste numarul verbelor pe care le stie copilul tau, folosind cuvinte precum; a sta, a bea, a manca, a se spala, a se peria.
Organizeaza o ora a ceaiului sau o foloseste de ora de baie a papusilor (o papusa pentru tine si una pentru copilul tau) si descrie, mai intai tu, ce fac paapusile. Apoi, e randul copilul tau sa iti arate ce face si incurajeaza-l sa si verbalizeze, folosind doua sau 3 propozitii. De exemplu,” Roza face baie. Maria imbraca papusa. Mama sterge ursuletul”.

2. UN NOU CUVANT!
De fiecare data cand copilul tau spune un cuvant pe care nu l-ai mai auzit, opreste-te din ce faci si aprecieaza-l spunandu-i: “E un nou cuvant! Foarte bine!” Apoi scrie-l pe un post it, arata-i si lui post it-ul, dupa care repeta-i cuvantul scris. Din cand in cand, citeste-i cuvintele pe care le-ai scris pe post it-uri. Astfel, copilul va incepe sa spuna noi cuvinte, pentru a putea continua jocul: cuvantul nou e scris pe post-it si pastrat ca un trofeu.

3. CERCURI COLORATE
Scrie litere pe spatele unor cercuri colorate, iar apoi aseaza-le cu fata in sus. Atunci cand intoarce cercul, copilul trebuie sa pronunte sunetul de pe spatele lui. Asigura-te ca il spune corect. Incepe cu cateva sunte si pe masura ce le pronunta corect, adauga cercuri cu noi sunete.

4. ASOCIEREA DE CUVINTE

Creaza un joc cu cuvinte care ii sunt familiare copilului, cum ar fi cele care desemneaza mancare, culori, animale. Scrie doua cuvinte apropiate ca si sens, cum ar fi “pisica” si “leu”, cate unul pe o coala mare de hartie colorata. Apoi, aceleasi cuvinte, fiecare pe cate un post-it. Aseaza in fata copilului cele doua coli colorate pe care sta scris cate un cuvant si da-i post-it-urile pentru a face asocierea intre coli si post-it-uri. De exemplu, langa foaia unde este scris “pisica”, trebuie pus post-it-ul pe care apare cuvantul “pisica”. In timp, mareste numarul de cuvinte.

Parintii au un rol esential in dezvoltarea armonioasa a copiilor, insa micutii cu sindromul Down au nevoie de si mai multa atentie din partea familiei lor. Insa cheia recuperarii intarzierilor in dezvoltare ale acestora, sta in imbinare perfecta a lucrului pe care il fac specialistii, cat si parintii.

Elena-Carmen Tuca
Psihoterapeut integrativ

Te salut. Eu sunt Radu Leca, psiholog clinician cod 17630, cu drept de liberă practică.

Dețin formări în:

  1. psiho-oncologie (dublă formare SmartPsi si Restart la Viată)
  2. psiho-nutritie - SmartPsi
  3. psiho-dermatologie - SmartPsi
  4. psihologie sportivă - SmartPsi
  5. psihoterapie de familie - ATFCT
  6. sexterapie - Institutul de Sexologie

Pentru moment Cabinetul psiholog Radu Leca ofera doar servicii de Interventie Terapeutica Primara.

Radu Leca ofera servicii de Consiliere in Cariera, consiliere personala si emotionala, evaluare competente personale, analiza si evaluare comportamentala.

Radu Leca detine denumirea Ultrapsihologie, Drpsy și Ultrapsiholog

Radu Leca colaboreaza cu televiziunile publice si private, din mediul virtual sau din realitate.

Cele mai bune proiecte marca ultrapsihologie sunt: Emisiunea #PEBUNE realizata la www.alephnews.ro si pagina de Ultrapsihologie de pe Facebook.

Arhive

Categorii

WP GDPR

This site uses functional cookies and external scripts to improve your experience.

This site uses functional cookies and external scripts to improve your experience. Which cookies and scripts are used and how they impact your visit is specified on the left. You may change your settings at any time. Your choices will not impact your visit.

This site will not require personal data. Inside this site you have nothing to fill in. The site is hosted legally in accordance with the contract with Hostvision.ro.

Psiholog Radu Leca ofera servicii de psihoterapie. Expertiza mea este in psihologie clinica, psiho-nutritie, psihologie sportiva, dezvoltare personala si psiho-oncologie, psihoterapie de familie. Cabinetul Individual de Psihologie ofera interventie terapeutica primara.

©2026 Revista de psihologie | Built using WordPress and Responsive Blogily theme by Superb