COMUNICAT DE PRESĂ
Pentru difuzare imediată
06.04.2026

Psihiatru Cristina Kossyvakis și psiholog Radu Leca anunță apariția editorială a lucrării „Conexiunea dintre episodul depresiv și hiperfagie” o analiză clinică, psihodinamică și integrativă a relației dintre afect, apetit și autoreglare
Psihiatrul Cristina Kossyvakis și psihologul Radu Leca anunță apariția editorială a volumului „Conexiunea dintre episodul depresiv și hiperfagie”, o lucrare dedicată explorării relației dintre episodul depresiv și hiperfagie (supraalimentație/consum alimentar excesiv), din perspective complementare: psihiatrie clinică, psihopatologie, psihologie clinică, neurobiologie a stresului, psihodinamică, dar și prin prisma intervențiilor psihoterapeutice validate.
Într-un context socio-cultural în care alimentația este adesea abordată superficial ca “voință”, “disciplină” sau “obicei”autorii propun o reîncadrare profesională: hiperfagia poate funcționa, în multe cazuri, ca mecanism de coping și strategie de reglare emoțională în fața unei suferințe afective persistente, de la dispoziție depresivă și anhedonie până la vinovăție, auto-depreciere și anxietate comorbidă.
Lucrarea dezvoltă ideea că, dincolo de comportamentul alimentar în sine, miza clinică este identificarea funcției psihologice a consumului: pentru unii pacienți, mâncarea devine un „anestezic afectiv”, pentru alții un ritual de calmare, pentru alții o formă de auto-pedepsire sau de reconstrucție temporară a controlului intern. În limbaj psihiatric, această funcție poate apărea în relație cu distimia, tulburarea depresivă majoră, tulburări din spectrul anxios, sau în contexte de stres cronic cu dereglări ale axei hipotalamo–hipofizo–adrenocorticale (HPA).
Un demers riguros: de la criterii diagnostice la nuanțe clinice
Volumul descrie, într-un cadru coerent și accesibil profesioniștilor, diferențele dintre:
– hiperfagie ca simptom asociat tulburărilor afective;
– hiperfagie în cadrul tulburării de alimentație compulsivă (binge eating disorder);
– hiperfagie reactivă la stres și privare de somn;
– hiperfagie în context de medicație psihotropă (unde creșterea apetitului poate fi efect advers relevant, cu implicații pentru aderență și stima de sine).
Sunt discutate elemente de psihopatologie fenomenologică: fluctuațiile dispoziției, fatigabilitatea, încetinirea psihomotorie vs agitația psihomotorie, ruminarea, ideile de inutilitate, dar și modul în care acestea pot coexista paradoxal cu episoade de consum alimentar intens, declanșate de emoții negative sau de disociere ușoară.
Totodată, autorii tratează diferența dintre „mâncat mult” și „mâncat compulsiv” (cu sentiment de pierdere a controlului), precum și rolul rușinii și al secretizării în menținerea simptomelor—un cerc vicios clasic: consum → vinovăție → auto-critică → dispoziție depresivă → consum.
Conținut interdisciplinar: psihiatric, psihologic, neurobiologic
„Conexiunea dintre episodul depresiv și hiperfagie” propune o lectură integrativă, cu repere din:
– neurobiologia recompensei (circuite dopaminergice și mecanisme de “reward prediction error”);
– serotonină și reglarea impulsurilor, cu impact asupra apetitului și dispoziției;
– inflamația de grad scăzut și ipoteze contemporane privind relația dintre inflamație, depresie și comportamentele de tip craving;
– somn (insomnie/hipersomnie) și efectele asupra leptinei/ghrelinei;
– interacțiunea dintre traumă, hipervigilență și alimentația emoțională.
Autorii subliniază că depresia nu este doar “tristețe”, ci poate însemna: anhedonie, scădere a funcționării, alterarea imaginii de sine, retragere socială, tulburări vegetative și cognitive. În același timp, hiperfagia nu este doar “poftă”, ci poate fi expresia unor procese psihice de fond: gol interior, anxietate, doliul neprocesat, nevoia de liniștire, căutarea gratificării imediate, sau chiar un răspuns la un conflict intrapsihic între exigență și vulnerabilitate.
Perspective de intervenție: de la psihoeducație la plan terapeutic integrat
Lucrarea oferă repere pentru un plan de intervenție realist, centrat pe pacient, cu accent pe reducerea stigmei și pe consolidarea alianței terapeutice. Sunt abordate:
– evaluarea clinică (anamneză, severitate, comorbidități, screening pentru risc suicidar);
– principiile unei intervenții multimodale (psihiatrie + psihoterapie + igiena somnului + intervenții comportamentale);
– importanța monitorizării (jurnal alimentar/emotional, scale de depresie, funcționare);
– rolul interviului motivațional în ambivalență (“vreau să mă schimb, dar mă simt epuizat”);
– abordări psihoterapeutice precum CBT, ACT, terapia centrată pe compasiune, și elemente de psihoterapie psihodinamică pentru sens și istoricul emoțional al simptomului.
În mod asumat, autorii nu promit “soluții miraculoase”, ci clarifică trade-off-ul real: schimbarea durabilă cere timp, repetare, toleranță la disconfort și o abordare care nu mai vede pacientul ca “lipsit de voință”, ci ca o persoană aflată într-un sistem de autoreglare deja supraîncărcat.
Declarații ale autorilor
Cristina Kossyvakis, medic psihiatru, subliniază:
„În practica clinică, episodul depresiv și hiperfagia se întâlnesc frecvent, iar relația lor nu este întâmplătoare. Depresia afectează energia, somnul, capacitatea de decizie și toleranța la frustrare. În acest cadru, hiperfagia poate deveni un instrument de autoliniștire, dar cu costuri psihice și metabolice. Scopul lucrării este să ofere o hartă clinică: cum recunoști, cum evaluezi și cum construiești intervenții fără judecată morală.”
Radu Leca, psiholog, adaugă:
„Hiperfagia nu este doar despre mâncare, ci despre emoție. Uneori despre absența emoției, când persoana se simte amorțită și caută o senzație. Alteori despre prea multă emoție, când anxietatea și tristețea devin insuportabile. Cartea vorbește despre funcția simptomului și despre felul în care putem trece de la autopedepsire la auto-înțelegere, de la rușine la responsabilitate blândă.”
Public țintă
Volumul se adresează:
– medicilor psihiatri și rezidenților, psihologilor clinicieni și psihoterapeuților;
– nutriționiștilor care lucrează în echipe interdisciplinare;
– studenților la medicină și psihologie;
– persoanelor interesate de psihopatologie și de relația dintre alimentație și sănătatea mintală, într-un cadru ne-stigmatizant.
Lansare și disponibilitate
Lucrarea „Conexiunea dintre episodul depresiv și hiperfagie” este disponibilă începând cu 06.04.2026 prin Ultrapsihologie.ro în format electronic.
Date de contact pentru presă
[Nume persoană contact: Leca
Telefon: 0754 999 4444
Email: ultrapsihologie@gmail.com
Website: https://ultrapsihologie.ro/2026/04/06/conexiunea-dintre-depresie-si-mancatul-compulsiv/
Social media: