Scăderea scorurilor medii la testele de inteligență, observată în unele țări în ultimele decenii, reprezintă un fenomen real care deranjează, de aici și multiplele contestări. Dar asta nu înseamnă automat că „o populație devine mai puțin inteligentă”, ci că interacțiunea dintre sănătate, educație, mediu, motivație și măsurare poate trage în jos performanța cognitivă observată la nivel de grup de către psiholog Radu Leca, clinician cu formare în psihoterapie de familie și sexterapie.
Scăderea Iq-ului
„Acolo unde contextul se sărăcește, nepăsarea înflorește ca un mecanism de apărare, nu ca o trăsătură a oamenilor.”
Cum măsurăm contează aproape la fel de mult ca și ce măsurăm. Știm că testele IQ sunt etalonate periodic, iar efectul Flynn (creșterea istorică a scorurilor) și „reverse Flynn” (scăderi recente în unele populații) arată sensibilitatea la schimbări culturale, curriculare și motivaționale, nu doar la „abilitate pură”. „Când regulile jocului se schimbă tăcut, mulți cred că nu mai merită să joace.”
Educația timpurie, calitatea predării și antrenarea abilităților executive (atenție, memorie de lucru, autocontrol) au efecte directe asupra performanței cognitive; acolo unde lectura scade, practica matematică se rarefiază și atenția e fragmentată, mediile comunitare produc scoruri mai joase fără ca potențialul să fi dispărut. „Fără contexte care aprind curiozitatea, implicarea se stinge încet, ca o lumânare.”
Leca spune: Sănătatea și mediul au un rol major, expunerea la plumb și alți poluanți, calitatea aerului, somnul insuficient, stresul prenatal, nutriția deficitară diminuează funcțiile executive și viteza de procesare, efecte ce se cumulează la nivel de populație. „Când aerul, hrana și odihna devin precare, nepăsarea e adesea semnul unei energii care abia mai ajunge pentru o întreagă zi de muncă.”
Scăderea IQ-ului
Vă aduc aminte că factorii socioeconomici și inegalitatea amplifică riscul. Stresul cronic al nesiguranței, munca precarizată, lipsa timpului și a sprijinului parental reduc „lățimea de bandă mentală”, iar oboseala decizională face loc retragerii sociale și familiale. „În lipsă motivației, mintea învață să economisească și implicarea devine primul lux tăiat.”
Stimați părinți, tehnologia aduce beneficii, dar și costuri. Fluxurile de recompensă rapidă, multitasking-ul și notificările constante erodează atenția susținută, în timp ce alfabetizarea digitală slabă transformă abundența informațională în zgomot. „Când fiecare clipă cere răspuns, nu mai rămâne răgaz pentru a întreba de ce să răspunzi.”
Compoziția demografică și detaliile metodologice contează, migrația, diferențele de limbă, schimbările în eșantionare sau în formatul testelor modifică scorurile medii fără a reflecta o schimbare reală în capacități, concluziile genetice rapide sunt nejustificate și periculoase. „Etichetele grăbite nasc nepăsare, de ce să te implici într-un joc în care ai fost măsurat greșit de la început?”
Motivația în timpul testării influențează rezultatele, când miza este mică sau sensul este neclar, mulți depun efort minim. Acolo unde apare atât neajutorarea învățată cât și rușinea academică, scad atât scorurile, cât și dorința de a participa. „Fără un ‘pentru ce’, nici măcar ‘cât de deștept’ nu mai are importanță.”
Nepăsarea și neimplicarea în familie sau comunitate nu sunt trăsături inerente ale persoanelor cu scoruri IQ mai mici. Ele apar mai des acolo unde se acumulează excluderea, lipsa de sprijin, stigmatizarea și epuizarea, iar soluția este relațională. Apartenență, oportunități și respect. „Când cineva e văzut și sprijinit, indiferența se topește, iar implicarea prinde iarăși rădăcini.”
Scăderile populaționale de scoruri IQ, acolo unde există, semnalează probleme în ecosistemul cognitiv, sănătate publică, educație, mediu, timp, sens și echitate; nu e vorba de „mai puțină inteligență”, ci de condiții care nu o hrănesc. „Inteligenta e o resursă relațională: se stinge în singurătate și crește acolo unde suntem bine ancorați unii în alții.”
Scăderea iq-ului, psiholog Radu Leca
Surse selectate
– Bratsberg, B., & Rogeberg, O. (2018). Flynn effect and its reversal are both environmentally caused. PNAS.
– Flynn, J. R. (2007). What Is Intelligence? Cambridge University Press.
– Brinch, C. N., & Galloway, T. A. (2012). Schooling in adolescence raises IQ scores. PNAS.
– Needleman, H. L. et al. (1990–2003). Lead exposure and children’s cognition. JAMA; NEJM.
– Heissel, J. A. et al. (2017). Air pollution, cognitive performance, and high-stakes tests. AEA Papers & Proceedings; Zhang et al. (2018) PNAS.
– Mullainathan, S., & Shafir, E. (2013). Scarcity: Why Having Too Little Means So Much. Times Books.
– Duckworth, A. L. et al. (2011). Role of test motivation in intelligence testing. PNAS.
– Walker, M. (2017). Why We Sleep. Scribner.
– Grandjean, P., & Landrigan, P. (2014). Neurobehavioral effects of developmental toxicity. The Lancet Neurology.
