Testează gelozia partenerului

Titlu: Este partenerul meu gelos sau nu?

Instrucțiuni:
– Răspunde cu Da sau Nu la fiecare întrebare, gândindu-te la comportamentul partenerului în ultimele luni.
– În general, „Da” indică un posibil semn de gelozie. La final, numără răspunsurile „Da”.
– Testul este orientativ, nu un diagnostic. Contextul, frecvența și intensitatea contează. Dacă te simți controlat(ă) sau în nesiguranță, caută ajutor de la persoane de încredere sau specialiști.

Întrebări:
1) Îți verifică telefonul fără permisiunea ta?
2) Îți cere parolele conturilor tale (telefon, social media, email)?
3) Îți verifică istoricul apelurilor sau mesajelor?
4) Te întreabă constant cu cine vorbești sau mesajezi?
5) Îți cere des locația sau dovezi (poze, live location) despre unde ești?
6) Se supără când petreci timp cu prieteni/prietene fără el/ea?
7) Te critică pentru felul în care te îmbraci când ieși din casă?
8) Îți sugerează sau îți cere să eviți anumite persoane „pentru liniștea lui/ei”?
9) Te acuză fără dovezi că flirtezi sau că ai pe altcineva?
10) Devine rece sau distant după ce vorbești cu altcineva care îi trezește suspiciuni?
11) Îți cere să îi comunici în detaliu programul tău zilnic?
12) Te sună/mesajează excesiv pentru a controla ce faci?
13) Reacționează negativ când primești complimente de la alții?
14) Îți cere să ștergi contacte sau prieteni din rețelele sociale?
15) Vrea acces la telefonul tău „oricând” ca dovadă de transparență?
16) Îți citește conversațiile private fără acordul tău?
17) Îți pune întrebări repetate despre foști/foaste?
18) Se compară adesea cu foștii tăi și devine neliniștit(ă)?
19) Îți reproșează prieteni pe care îi consideră „prea sociabili” sau „periculoși”?
20) Îți limitează ieșirile fără el/ea?
21) Te pedepsește prin tăcere când nu îi oferi reasigurări?
22) Îți cere să postezi pe social media pentru a „dovedi” relația?
23) Se înfurie când nu răspunzi imediat la mesaje/apeluri?
24) Îți verifică bonurile sau cheltuielile pentru a vedea unde ai fost?
25) Face scene în public din cauză că primești atenție?
26) Interpretează gesturi banale ale tale ca flirt?
27) Îți cere să eviți haine considerate „provocatoare”?
28) Te face să te simți vinovat(ă) pentru timpul petrecut cu familia/prietenii?
29) Te „testează” (ex. conturi false) pentru a verifica loialitatea?
30) Îți cere frecvent confirmări că îl/o iubești și nu îl/o vei părăsi?
31) Minimizează sau ironizează relațiile tale de prietenie?
32) Ți-a cerut să renunți la un hobby sau o activitate din cauza atenției primite?
33) Îți monitorizează activitatea online (like-uri, comentarii, urmăritori)?
34) E gelos/gelosă pe timpul acordat altor ființe (de ex., animalelor de companie)?
35) Îți cere detalii intime despre interacțiunile cu colegi/colege?
36) A încercat să te izoleze de cineva care te sprijină?
37) Îți amintește greșeli trecute pentru a justifica neîncrederea actuală?
38) Îți pune ultimatumuri legate de cine ai voie să vezi?
39) Îți interpretează bunăvoința sau amabilitatea ca „semne” că vrei pe altcineva?
40) Te urmărește neanunțat la evenimente sau la muncă pentru a „verifica”?
41) Îți verifică obiectele personale (geantă, jurnal) fără acord?
42) Încearcă să îți controleze tonul, zâmbetele sau modul de a vorbi cu alții?
43) Îți contestă relatările și insistă că „ascunzi ceva”?
44) Spune că gelozia lui/ei „dovedește” cât de mult te iubește?
45) Îți reproșează că ai grijă de aspect când ieși fără el/ea?
46) Reacționează exagerat la like-uri/comentarii primite de la alții?
47) A amenințat că te părăsește dacă nu accepți cerințele lui/ei?
48) Își cere scuze pentru izbucniri, dar repetă același comportament?
49) Te simți adesea că mergi „pe coji de ouă” ca să eviți izbucnirile lui/ei?
50) Îți spune că fără „măsurile” lui/ei ai înșela, pentru că „toți fac asta”?

Scorare orientativă:
– 0–8 Da: puține indicii de gelozie problematică.
– 9–18 Da: unele semne; discuții deschise și stabilirea limitelor pot ajuta.
– 19–30 Da: nivel ridicat; stabilirea de limite clare și, eventual, consiliere de cuplu.
– 31–50 Da: foarte ridicat; posibil comportament de control/abuz. Caută suport de la persoane de încredere, consilier/terapeut; dacă te simți în pericol, apelează autoritățile sau linii de sprijin local.

De ce merită să folosiți teste de evaluare a geloziei în cuplu

Ca psiholog pasionat de statistică și psihoterapia sistemică, văd testele de evaluare a geloziei ca instrumente de traducere a experiențelor difuze în date care pot ghida schimbarea. Nu sunt verdicte, ci hărți. O hartă bună nu e terenul, dar scade rătăcirea, clarifică direcția și reduce conflictele inutile.

De ce e util să măsori gelozia
– Face explicit ceea ce e implicit: multe tensiuni se adună din micro-comportamente (întrebări repetate, verificări) pe care partenerii le percep diferit. Întrebările standardizate aduc un limbaj comun.
– Oferă un punct de plecare neutru: în loc de „tu ești gelos/ă”, avem „la X itemi am răspuns Da”. Datele scad defensiva și cresc curiozitatea.
– Creează un baseline: fără o măsurare inițială, progresul rămâne subiectiv. Repetarea testului la 4–6 săptămâni arată tendințe și susține motivația.
– Prioritizează intervențiile: identifică zonele fierbinți (control digital, limite sociale, anxietate de atașament) și permite alinierea pe obiective concrete.
– Deosebește îngrijorarea firească de controlul problematic: frecvența, intensitatea și contextul ajută la diferențierea reacțiilor ocazionale de tipare de risc.

Cum susțin testele cuplul perspectiva sistemică
– Circularitate, nu culpabilizare: într-un sistem, comportamentele se hrănesc reciproc (ex.: verificarea duce la ascundere, ceea ce întărește verificarea). Un chestionar clarifică buclele și invită la rupturi sănătoase de tipar.
– Contract relațional explicit: testul devine premisa unui „acord de siguranță” (limite digitale, transparență voluntară, mod de a gestiona triggerii) co-creat, nu impus.
– Metacomunicare: discutăm despre cum discutăm. De pildă, stabilim regula „pauză și revenire” când escaladează suspiciunea, în loc să intrăm în interogatoriu.
– Externalizarea problemei: „Gelozia noastră” în loc de „Tu ești problema”. Reduce rușinea și deschide spațiu pentru compasiune și schimbare.

Ce ne spune statistica (fără a ne îneca în formule)
– Fiabilitate: un test util măsoară consistent același lucru în timp. De aceea e bine să fie re-administrat în condiții similare.
– Valabilitate: itemii trebuie să reflecte cu adevărat gelozia (nu altceva, precum perfecționismul sau reguli culturale privind îmbrăcămintea). Interpretarea cere atenție la context și cultură.
– Erori de măsurare: răspunsurile pot fi influențate de dorința de a ieși „bine” sau de frică. De aceea discuția post-test e la fel de importantă ca scorul.
– Praguri orientative, nu absolute: orice „cutoff” produce false pozitive/negative. Privim scorul ca semnal, nu verdict. Patternul în timp cântărește mai mult decât o singură măsurare.
– Echitate: ideal, itemii să fie relevanți indiferent de gen, orientare, vârstă. Dacă anumite întrebări nu se potrivesc contextului vostru, notați excepțiile, nu forțați răspunsuri.

Cum folosiți testele în practică
– Administrați separat, într-un moment liniștit, cu aceeași fereastră de timp (ex.: ultimele 2–3 luni).
– Discutați rezultatele cu „mesaje Eu” („M-am simțit… când…”), nu acuzații.
– Identificați 2–3 comportamente concrete de schimbat (ex.: fără verificări neanunțate ale telefonului; anunțuri proactive când întârzii).
– Stabiliți ritualuri de reasigurare sănătoasă (ex.: check-in zilnic de 10 minute, nu monitorizare continuă).
– Re-administrați după 4–6 săptămâni și evaluați împreună ce a mers.

Ce indică tiparele de răspuns
– Itemi despre control și invazivitate (parole, urmărire, verificări) semnalează risc pentru relație și siguranță. Aici prioritatea e stabilirea limitelor și, la nevoie, plan de protecție.
– Itemi despre anxietate de atașament (nevoie frecventă de reasigurări, frică de abandon) cer lucrul cu emoțiile de bază: vulnerabilitate, istoricul rănilor, reglare emoțională.
– Itemi despre competiție și comparație (cu foști, cu prieteni) invită la rescrierea narațiunii relaționale: de la „deficit personal” la „alianță comună”.

Intervenții susținute de date
– Psihopeducație: diferențiere între îngrijorare legitimă, gelozie reactivă și control coercitiv.
– Igienă digitală comună: granițe clare privind parole, locație, social media; transparență voluntară, nu forțată.
– Reducerea comportamentelor de verificare: amânări graduale, alternative (cereri directe de conectare), expunere treptată la incertitudine.
– Antrenament de comunicare: ascultare reflexivă, validare, formularea cererilor pozitive.
– Lucru pe atașament: semnale de siguranță, ritm stabil, ritualuri de reconectare.
– Dacă apar semne de control/abuz (amenințări, intimidare, izolare), prioritară este siguranța. Căutați sprijin din partea persoanelor de încredere sau a serviciilor specializate.

Limite etice
– Voluntar și bilateral: testul nu e instrument de constrângere sau „dovadă” pentru a cere acces la intimitatea celuilalt.
– Confidențialitate: ce completați rămâne în cuplu sau se aduce, cu acord, în terapie.
– Fără armare: scopul nu e „te-am prins”, ci „am înțeles ce ne rănește”.

Sfaturi scurte pentru o discuție reușită după test
– Alegeți un moment bun, nu în plină ceartă.
– Începeți cu ce apreciați unul la altul.
– Un comportament nou pe rând; faceți-l măsurabil („de trei ori pe săptămână îți trimit un update, fără să-mi ceri”).
– Revizuiți realist: micile îmbunătățiri contează.

Testele de determinare a geloziei sunt instrumente de clarificare.
Privite cu ochi statistici și inimă sistemică, ele fac vizibile tiparele, reduc neînțelegerile și oferă o cale comună de schimbare. Scopul nu este să etichetăm, ci să creștem siguranța, încrederea și flexibilitatea relațională. Iar dacă, în urma testului, apar indicii de control sau teamă constantă, primul pas rămâne protecția și căutarea de sprijin adecvat.