Crizele la copiii cu Tulburare de spectru autist.
Autism Meltdowns vs Temper Tantrums
Copilul cu tulburare de spectru autist poate avea deseori anumite crize, mai mult sau mai puţin intense, dar care sunt dificil de gestionat şi care aduc celor din jur stări emoţionale negative şi multă tensiune. Copilul poate ţipa foarte tare, poate lovi obiecte sau persoane, poate arunca cu lucruri, se poate lovi cu capul de perete sau se poate muşca etc. Deşi el poate reacţiona asemănător, există două situaţii diferite: criza meltdown şi criza tantrum.
Temper Tantrums sunt comportamente care apar la toţi copiii (cu dezvoltarea neurotipică sau nu) prin care aceştia îşi înţeleg emoţiile şi trăirile şi cunosc metode prin care să facă faţă regulilor şi limitelor impuse de un comportament social adecvat.
– pot fi schimbate de circumstanţe;
– au ca scop obţinerea unui lucru;
– au ca scop obţinerea atenţiei adultului.
Criza tantrum este ca un joc pentru deţinerea controlului pe care îl joacă copilul, el fiind o fiinţă încă imatură emoţional. Sentimentul pe care îl are adultul în timpul unei astfel de crize este acelă că este manipulat de către copil. Ceea ce poate adultul face pentru a-şi păstra autoritatea este să ignore comportamentul copilului şi să îi redirecţioneze atenţia spre o altă activitate. A ceda crizei copilului şi a-i oferi ceea ce el doreşte nu face decât să îl înveţe pe copil că este corect să se comporte aşa pentru a primi ceva, pentru a-şi satisface dorinţele.
Criza Meltdown este determinată de un nivel ridicat al stressului pe care organismului copilului cu TSA nu îl poate gestiona altfel. Spre deosebire de criza de tip tantrum, criza de tip meltdown are ca şi caracteristici următoarele aspecte:
– nu este bazată pe atragerea atenţiei adultului;
– nu poate fi numită „comportament”;
– poate fi indusă sau declanşată de nenumăraţi factori:
o suprastimulare senzorială (atingeri, mirosuri, aglomeraţie de persoane, sunete, lumini, adică prea mulţi stimuli care nu pot fi gestionaţi corespunzător. Nu se filtrează informaţiile senzoriale şi nu sunt integrate într-un tot. Creierul devine suprasolicitat, nu poate procesa toate informaţiil primite şi organismul intră în panică.)
o prea multe informaţii de procesat în timp scurt. Copilul cu TSA are de multe ori o viteză de procesare mai lungă. Atunci când se află în situaţii în care are de procesat repede un număr ridicat de informaţii, creierul nu face faţă şi creşte nivelul de stres.)
o schimbări bruşte sau neaşteptate apărute în mediu. Copilul cu TSA are nevoie să cunoască tot ce urmează să se întâmple. Schimbările ce au loc burs fără ca el să aştepte acest lucru, îi produc o stare de anxietate care este foarte dificil de gestionat pentru el.
o lipsa unei căi de comunicare, de exprimare a nevoilor (produce foarte multă frustrare şi devine copleşitoare din punct de vedere emoţional).
Există mereu un factor declanşator al crizei meltdown. De multe ori este foarte dificil de observat acest factor, dar trebuie analizat foarte bine contextul în care a apărut. Atunci când copilul e în criză, a vorbi cu el nu ajută cu nimic, dimpotrivă duce de cele mai multe ori la creşterea nivelului stressului prin faptul că adaugă informaţii de procesat. Copilul are nevoie să se calmeze, are nevoie de cât mai puţine informaţii. Adultul poate identifica sursa declanşatoare a crizei şi o poate îndepărta sau poate lua copilul din acel mediu stressor.
Tantrum
Copilul caută să controleze mediul astfel încât să obţină un beneficiu.
În timpul unei crize tantrum, copilul va analiza dacă comportamentul său atrage atenţia şi reacţia celor din jur.
Copilul va avea grijă să nu se rănească.
Criza tantrum are ca scop obţinerea unui beneficiu social.
Criza tantrum se va sfârşi atunci când situaţia se rezolvă, obţine ceea ce îşi doreşte.
La criza tantrum, controlul este deţinut de copil (el doreşte manipularea adultului pentru obţinerea unui anumit lucru), deşi se comportă ca şi cum nu ar fi aşa (ca şi cum ar fi victima).
Meltdown
Copilul caută să recâştige controlul asupra minţii sale (care este suprasolicitată cu informaţie senzorială).
În timpul unei crize meltdown copilul cu TSA nu priveşte şi nu caută ca cei din jurul său să reacţioneze.
Copilul nu ţine seama de siguranţa sa ori a celor din jurul său.
Criza meltdown nu are ca scop controlarea situaţiei sociale în care se află copilul.
Criza meltdown pare că nu poate fi controlată de copil şi se întâmplă fără voia sa.
La criza meltdown nimeni nu are controlul, nici copilul, nici adultul.
Psiholog Alina Mirela Trofin
Credit Photo: https://pixabay.com/
#ultrapsihologie
#psihologie
Citit si editat de Radu Leca
Revista online de Psihologie | Mediere | Coaching
Promovam GRATUIT, psihologi, mediatori, coachi. Articole de psihologie, mediere si coaching in format text si audio. Contact: 0741.101.881. Radu Leca.
psiholog,mediator,coach