COMUNICAT DE PRESĂ
„Ziua 21 – ultraWorkshop pentru Prevenția Alienării Parentale”
Ediția a XXI-a: „Evaluarea Psihologică în Cauzele de Custodie: Cum să Documentăm Alienarea fără a o Eticheta Prematur”
Facilitator: Psiholog Radu Leca
Format: Workshop interactiv cu public (10 participanți)
Durată: 2 ore
Locație: Splaiul Independenței nr. 290, București
Descriere
Evaluarea psihologică într-o cauză de custodie este un exercițiu de mare responsabilitate, care necesită echilibru între rigoare științifică și prudență în formularea concluziilor. Etichetarea prematură a unui caz drept „alienare parentală”, fără documentare riguroasă, poate avea consecințe grave, la fel ca ignorarea unor semne reale ale fenomenului.
Acest workshop prezintă metodologia unei evaluări psihologice riguroase în cauzele de custodie, cu accent pe documentarea obiectivă și pe formularea unor concluzii susținute de probe, nu de impresii.
Ce vei descoperi în acest workshop
1. Metodologia evaluării psihologice în cauzele de custodie. Vom analiza sursele de informație necesare unei evaluări riguroase: interviuri structurate, observarea interacțiunii părinte-copil și coroborarea informațiilor din mai multe surse.
2. Documentarea obiectivă vs. etichetarea prematură. Vom explora diferența dintre a descrie comportamente observate și a atribui, fără suficiente probe, un diagnostic sau o etichetă definitivă.
Întrebări și răspunsuri despre evaluarea psihologică în custodie
1. Ce presupune o evaluare psihologică riguroasă într-o cauză de custodie? Interviuri structurate cu toți membrii familiei, observarea directă a interacțiunilor și analiza documentelor relevante, precum evaluări anterioare sau comunicări scrise.
2. De ce este riscantă etichetarea rapidă a unui caz drept „alienare”? Pentru că poate ignora explicații alternative valide, precum respingerea legitimă, și poate influența nedrept decizia judecătorească.
3. Ce documente sunt relevante într-o evaluare de acest tip? Corespondența dintre părinți, rapoarte școlare, evaluări psihologice anterioare și, atunci când există, înregistrări obiective ale interacțiunilor.
4. Cum se realizează un interviu structurat cu copilul, în acest context? Prin întrebări deschise, neconducătoare, adaptate vârstei, care evită sugestia și permit copilului să își exprime liber percepțiile.
5. Ce rol are observarea directă a interacțiunii părinte-copil? Oferă informații valoroase despre calitatea reală a relației, dincolo de discursul verbal al copilului sau al părinților.
6. Cum trebuie formulate concluziile unui raport de evaluare? Cu prudență, susținute explicit de probele colectate, evitând afirmații categorice care nu pot fi documentate corespunzător.
7. Ce se recomandă atunci când probele sunt insuficiente pentru o concluzie clară? Raportul trebuie să reflecte onest limitele evaluării, recomandând, dacă este necesar, evaluări suplimentare sau monitorizare în timp.
8. Ce rol joacă formarea specifică a evaluatorului în calitatea raportului? Un rol esențial: un evaluator format specific în dinamica alienării parentale poate distinge mai precis între semnele reale ale fenomenului și alte explicații posibile.
9. Cum pot avocații folosi corect un raport de evaluare psihologică? Ca element de probă complementar, nu ca singurul factor decisiv, integrat într-o imagine mai largă a situației familiale.
10. Ce responsabilitate are evaluatorul față de copil, dincolo de proces? Responsabilitatea de a prioritiza bunăstarea psihologică a copilului, indiferent de presiunile venite din partea uneia dintre părți.
Cui se adresează acest workshop
Acest workshop este destinat psihologilor evaluatori, avocaților de familie și judecătorilor interesați de o metodologie riguroasă și etică în evaluarea cauzelor de custodie cu suspiciune de alienare parentală.
Înscrieri
Locurile sunt limitate la 10 participanți. ÎNSCRIERI LA 0754.999.444
