COMUNICAT DE PRESĂ
„Ziua 1 – ultraWorkshop pentru Prevenția Alienării Parentale”
Ediția I: „Atașamentul Rupt: Cum Funcționează Neurobiologia Alienării în Creierul Copilului”
Facilitator: Psiholog Radu Leca
Format: Workshop interactiv cu public (10 participanți)
Durată: 2 ore
Locație: Splaiul Independenței nr. 290, București
Descriere
Atașamentul dintre părinte și copil nu este doar o legătură emoțională abstractă, ci un proces biologic real, care lasă amprente vizibile în structura și funcționarea creierului. Neuroștiința atașamentului a demonstrat, în ultimele două decenii, că relațiile timpurii modelează arhitectura circuitelor neuronale responsabile de reglarea emoțională, de gestionarea stresului și de capacitatea de a forma relații sănătoase la vârsta adultă. Acest workshop pornește exact de aici: de la întrebarea ce se întâmplă, la nivel neurobiologic, atunci când unul dintre acești atașamenți fundamentali este rupt sau manipulat prin comportamente de alienare parentală.
În cele două ore de lucru direct cu psihologul Radu Leca, participanții vor înțelege mecanismele prin care creierul copilului răspunde la conflictul parental cronic, la presiunea de a alege o tabără și la mesajele contradictorii transmise de părintele alienant. Vom traduce conceptele din neuroștiința atașamentului în exemple concrete, ușor de recunoscut de către părinți, bunici, profesori sau specialiști care lucrează cu familii aflate în conflict.
Ce vei descoperi în acest workshop
1. Arhitectura Neurobiologică a Atașamentului. Vom explora modul în care sistemul de atașament se formează în primii ani de viață și cum experiențele repetate de separare, respingere sau presiune emoțională pot influența reglarea cortizolului, activitatea amigdalei și dezvoltarea cortexului prefrontal, structuri implicate direct în gestionarea fricii și a stresului.
2. Recunoașterea Semnelor Neurobiologice ale Alienării. Teoria devine instrument practic: participanții vor învăța să recunoască semnele comportamentale care indică o disreglare a sistemului de atașament la copil, precum hipervigilența, dificultățile de reglare emoțională sau reacțiile disproporționate la separarea de un părinte.
Întrebări și răspunsuri despre neurobiologia atașamentului și alienarea parentală
1. Ce este atașamentul, din punct de vedere neurobiologic? Este un sistem înnăscut de comportamente și circuite cerebrale care motivează copilul să caute proximitatea și siguranța oferită de figura sa de îngrijire principală.
2. Ce regiuni ale creierului sunt implicate în atașament? Amigdala, hipocampul, cortexul prefrontal și sistemul dopaminergic de recompensă, care împreună reglează reacțiile de frică, memoria emoțională și motivația socială.
3. Ce se întâmplă în creierul copilului atunci când este expus la conflict parental cronic? Sistemul de stres devine hiperactiv, iar copilul trăiește frecvent stări de alertă, ca și cum ar percepe un pericol constant, chiar în absența unei amenințări reale.
4. De ce este alienarea parentală o formă de stres toxic pentru copil? Pentru că activează repetat sistemul de stres, fără ca copilul să aibă resursele emoționale sau cognitive de a-l regla singur.
5. Cum poate afecta cortizolul crescut dezvoltarea copilului? Expunerea prelungită la niveluri ridicate de cortizol poate influența dezvoltarea hipocampului, cu impact asupra memoriei, învățării și reglării emoționale.
6. Ce rol joacă amigdala în reacțiile copilului alienat? Amigdala poate deveni hiperreactivă, generând reacții de frică sau respingere disproporționate față de părintele vizat, chiar în absența unui motiv real.
7. De ce copilul alienat poate confunda loialitatea cu siguranța? Pentru că sistemul său de atașament asociază exprimarea loialității față de părintele alienant cu reducerea temporară a anxietății, ceea ce întărește comportamentul.
8. Ce este disocierea atașamentului și cum se manifestă? Este mecanismul prin care copilul își reprimă sau își neagă sentimentele autentice de afecțiune față de părintele respins, pentru a evita conflictul de loialitate.
9. Poate fi „reparat” un atașament afectat de alienare? Da. Creierul uman păstrează plasticitate pe tot parcursul vieții, iar intervențiile terapeutice adecvate pot contribui la refacerea legăturilor afective deteriorate.
10. Ce rol are cortexul prefrontal în acest proces? Este responsabil de reglarea emoțională conștientă și de gândirea critică, funcții care la copil sunt încă în dezvoltare și pot fi ușor perturbate de stresul cronic.
11. Cum pot recunoaște părinții semnele unei disreglări neurobiologice la copil? Prin manifestări precum hipervigilența, dificultăți de concentrare, reacții emoționale intense și inconsistente, sau evitarea persistentă a anumitor situații fără o cauză clară.
12. De ce este important ca specialiștii să înțeleagă aceste mecanisme? Pentru că le permite să facă diferența între o reacție de frică autentică și una indusă prin manipulare, aspect esențial în evaluările de custodie.
13. Ce pot face părinții vizați pentru a proteja relația de atașament cu copilul? Să rămână prezenți, constanți și calmi, să evite contraatacul emoțional și să caute sprijin terapeutic specializat pentru ei și pentru copil.
Cui se adresează acest workshop
Acest workshop este destinat părinților vizați de comportamente de alienare parentală, bunicilor, psihologilor, terapeuților de familie, avocaților specializați în dreptul familiei, mediatorilor și oricărei persoane interesate să înțeleagă impactul real, la nivel de dezvoltare a creierului, al conflictului parental cronic asupra copiilor.
Înscrieri
Locurile sunt limitate la 10 participanți, pentru a permite un dialog autentic și personalizat cu psihologul Radu Leca. ÎNSCRIERI LA 0754.999.444
