Terapia Bowen și psihoterapia: cum le folosești împreună, cu mintea limpede

Am ajuns la ultimul articol din seria despre terapia Bowen. După ce am vorbit despre stres, anxietate, durere, atingere, placebo și reacțiile de după ședință, rămâne întrebarea practică: cum poate fi folosită tehnica Bowen alături de psihoterapie, astfel încât să te ajute cu adevărat, fără să te păcălești și fără să amâni ce ai nevoie? Răspund din perspectiva mea de psiholog și psihoterapeut, cu experiența oamenilor cu care am lucrat.

Două căi diferite spre același om

Psihoterapia și terapiile corporale lucrează cu același om, dar pe căi diferite. Psihoterapia pornește de la cuvinte, gânduri, emoții și relații. Te ajută să înțelegi de ce simți ce simți, să schimbi tipare vechi, să faci față fricilor, să te împaci cu trecutul. Terapia Bowen pornește de la corp. Oferă atingere, liniște, o pauză din agitație și, uneori, o ameliorare a durerii.

Niciuna nu o poate înlocui pe cealaltă. Psihoterapia nu îți relaxează direct mușchii, iar Bowen nu îți schimbă convingerile despre tine. Dar pot lucra împreună, mai ales pentru oamenii la care suferința corporală și cea emoțională sunt împletite: durere cronică cu anxietate, stres cu insomnie, oboseală cu tristețe.

Ce poate aduce Bowen în procesul terapeutic

• Contact cu corpul. Mulți oameni trăiesc „de la gât în sus”. Pauzele din Bowen îi invită să observe senzațiile, iar această conștientizare a corpului ajută, apoi, și în psihoterapie.
• O experiență de siguranță. Pentru cei care se simt încordați permanent, o oră în care corpul se poate lăsa e o experiență corectivă.
• Material pentru discuție. Emoțiile, amintirile sau reacțiile care apar în timpul ședințelor pot fi aduse în cabinetul de psihoterapie și explorate.
• Ușurarea durerii. Când durerea scade, chiar și temporar, omul are mai multă energie pentru munca psihologică.

Ce aduce psihoterapia în plus

• Înțelegere. De ce plângi pe masa de terapie? De ce te încordezi la atingere? De ce durerea crește în anumite perioade? Psihoterapia caută sensul.
• Schimbare durabilă. Relaxarea dintr-o ședință trece. Noile moduri de a gândi și de a reacționa rămân.
• Lucrul cu evitarea. Anxietatea și durerea cronică se întrețin prin evitare. Psihoterapia te ajută să ieși din acest cerc, pas cu pas.
• Siguranță pentru traume. Dacă la suprafață ies experiențe dureroase, ai nevoie de un cadru construit pentru asta.

Cum le combini, concret

Din experiența mea, câteva principii fac diferența:

• Clarifică-ți scopul. Pentru ce mergi la Bowen? Pentru durere, pentru relaxare, pentru un moment de grijă? Pentru ce mergi la psihoterapie? Când scopurile sunt clare, nu aștepți de la o metodă ce poate da cealaltă.
• Spune-i fiecărui terapeut despre celălalt. Psihoterapeutul tău trebuie să știe ce simți la Bowen. Terapeutul Bowen trebuie să știe dacă treci printr-o perioadă emoțional grea.
• Nu le face pe amândouă în aceeași zi, la început. Mulți oameni se simt obosiți sau sensibili după Bowen. Lasă loc între ele.
• Ține un jurnal. Notează senzațiile, emoțiile și gândurile de după fiecare ședință. E un material prețios pentru psihoterapie.
• Evaluează periodic. După câteva săptămâni, întreabă-te: ce s-a schimbat? Ce ajută? Ce nu?

Un client de 46 de ani, cu dureri de spate și anxietate, a făcut în paralel psihoterapie și Bowen timp de câteva luni. Îmi aducea în ședințe ce observa pe masa de Bowen: „Azi, în pauză, mi-am dat seama că îmi țin respirația când mă gândesc la șeful meu.” De acolo am început să lucrăm cu frica lui de autoritate. Bowen i-a arătat unde ține tensiunea. Psihoterapia l-a ajutat să înțeleagă de ce. (Vinetă ilustrativă.)

De ce corpul are nevoie de un loc în psihoterapie

În ultimii ani, tot mai multe abordări din psihoterapie dau o atenție specială corpului. Exercițiile de respirație, atenția la senzații, mindfulness-ul, lucrul cu postura și cu tensiunea musculară au intrat în multe cabinete. Motivul e simplu: emoțiile nu trăiesc doar în gânduri. Frica se simte în stomac, tristețea în piept, furia în maxilar și în pumni. Când un om învață să observe aceste semnale fără să se sperie de ele, își reglează mai ușor emoțiile.

Wolf Mehling și colegii săi au arătat că această conștientizare a corpului are mai multe dimensiuni: să observi senzațiile, să nu le ignori, să nu te îngrijorezi excesiv din cauza lor, să le folosești ca pe o sursă de informație și să te simți în siguranță în corp. Toate acestea pot fi antrenate. O terapie corporală blândă, cum e Bowen, poate deschide drumul. Psihoterapia îl poate face durabil, transformând o experiență de moment într-o abilitate pe care o ai mereu cu tine.

Cum îți alegi terapeuții

Caută oameni care colaborează, nu concurează. Un psihoterapeut bun nu va disprețui experiențele tale cu Bowen, ci va fi curios ce ai simțit. Un terapeut Bowen bun nu îți va spune că nu ai nevoie de psihoterapie. Ambii vor respecta limitele tale și vor fi deschiși la întrebări. Iar tu ai dreptul să schimbi oricând un terapeut cu care nu te simți în siguranță.

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Când Bowen nu e potrivit

Sunt situații în care recomand prudență sau amânarea terapiilor corporale:

• în crize psihologice acute: depresie severă, gânduri de a-ți face rău, episoade de panică frecvente, când prioritatea este ajutorul de specialitate;
• când atingerea declanșează frică, înghețare sau amintiri traumatice, până când acestea pot fi lucrate într-un cadru terapeutic;
• când durerea e nouă, intensă sau neexplicată, înaintea unui diagnostic medical;
• când terapia corporală devine o modalitate de a evita problemele care trebuie, de fapt, abordate.

Ce am învățat din această serie

Am pornit de la o întrebare simplă: ce efecte psihologice are terapia Bowen asupra celor care o încearcă? Am găsit câteva studii cu rezultate interesante pe durere, somn, anxietate și starea de bine, dar și multe limite metodologice și evaluări oficiale care cer prudență. Am găsit, mai ales, o confirmare a ceea ce psihologia știe de mult: atingerea blândă, relația caldă, liniștea și atenția au puterea de a ne face bine. Iar corpul și mintea nu pot fi tratate separat.

Opinia psihologului Radu Leca

La finalul acestei serii, poziția mea este simplă. Nu recomand terapia Bowen ca tratament pentru probleme psihologice, pentru că nu există dovezi suficiente. Nici nu o descurajez, atunci când omul o alege informat, pentru că poate aduce relaxare, ușurare și un contact mai bun cu propriul corp. Văd în ea un posibil aliat al psihoterapiei, nu un concurent și nici un înlocuitor.

Ce aș vrea să rămână din toate aceste articole este ideea că nu trebuie să alegi între corp și minte. Suferința umană le cuprinde pe amândouă. Un om care se doare are nevoie să fie atins cu grijă și ascultat cu răbdare. Să i se aline durerea și să fie ajutat să înțeleagă ce i se întâmplă. Dacă o tehnică precum Bowen îți oferă prima parte, caută și a doua. Iar dacă ai nevoie să vorbești despre ce ai descoperit despre tine pe masa de terapie, ușa unui cabinet de psihologie e un loc bun în care să o faci.

Întrebări pentru drumul tău

Ce caut, de fapt, când caut o terapie? Alinare, înțelegere, schimbare? Ce mi-a arătat corpul meu în ultima vreme? Ce emoții țin deoparte pentru că nu am timp de ele? Cu cine pot vorbi despre ele? Nu ai nevoie de toate răspunsurile acum. E suficient să începi să le pui.

Surse

1. Bialosky, J. E., Bishop, M. D., Price, D. D. et al. (2009). The mechanisms of manual therapy in the treatment of musculoskeletal pain: a comprehensive model. Manual Therapy, 14(5), 531–538. PubMed
2. Mehling, W. E., Price, C., Daubenmier, J. J. et al. (2012). The Multidimensional Assessment of Interoceptive Awareness (MAIA). PLoS ONE, 7(11), e48230. PubMed
3. Vlaeyen, J. W. S., & Linton, S. J. (2000). Fear-avoidance and its consequences in chronic musculoskeletal pain: a state of the art. Pain, 85(3), 317–332. PubMed
4. Ying, C. L. A., Lee, T. M. A. et al. (2023). The Effect of ISBT-Bowen Therapy in the Treatment of Myofascial Neck Pain – a Randomized, Single-Blinded Clinical Trial. International Journal of Therapeutic Massage & Bodywork, 16(2), 29–38. PubMed
5. Lee, K., & Lewis, G. N. (2020). Short term relief of multisite chronic pain with Bowen Therapy: A double-blind, randomized controlled trial. Journal of Bodywork and Movement Therapies, 24(4), 271–279. PubMed
6. Packheiser, J. et al. (2024). A systematic review and multivariate meta-analysis of the physical and mental health benefits of touch interventions. Nature Human Behaviour, 8(6), 1088–1107. PubMed
7. Kaptchuk, T. J., Kelley, J. M., Conboy, L. A. et al. (2008). Components of placebo effect: randomised controlled trial in patients with irritable bowel syndrome. BMJ, 336(7651), 999–1003. PubMed
8. Hansen, C., & Taylor-Piliae, R. E. (2011). What is Bowenwork®? A systematic review. Journal of Alternative and Complementary Medicine, 17(11), 1001–1006. PubMed
9. Australian Government, Department of Health and Aged Care (2025). Natural Therapies Review 2024 – Appendix C: Bowen therapy (evaluarea sistematică a dovezilor). health.gov.au