Terapia Bowen, efectul placebo și puterea relației cu terapeutul

Când vorbim despre terapia Bowen, cuvântul „placebo” apare inevitabil. Scepticii spun că totul e placebo. Entuziaștii se simt jigniți de acest cuvânt. Ca psiholog, cred că ambele tabere înțeleg greșit ce înseamnă efectul placebo. Nu e o păcăleală și nici nu e „nimic”. E unul dintre cele mai puternice fenomene psihologice pe care le cunoaștem, iar în centrul lui stă, de multe ori, relația dintre om și cel care îl îngrijește.

Ce este, de fapt, efectul placebo

Efectul placebo nu înseamnă că omul își imaginează că se simte mai bine. Înseamnă că se simte mai bine, real, din cauza contextului în care primește tratamentul: așteptările, ritualul, încrederea, atenția celui care îl tratează. Studiile au arătat că placebo poate activa în creier sisteme naturale de reducere a durerii și de reglare a stresului. Efectele sunt măsurabile, nu doar declarate.

Cu alte cuvinte, contextul unei terapii nu e un decor. E o parte activă a tratamentului. Iar în terapiile corporale, unde contactul este lung, personal și liniștit, contextul are o greutate foarte mare.

Un experiment care schimbă felul în care privim relația

În 2008, Ted Kaptchuk și colegii săi de la Harvard au publicat în BMJ un studiu care a devenit reper. Au inclus 262 de pacienți cu sindrom de colon iritabil, împărțiți în trei grupuri. Primul grup a stat doar pe o listă de așteptare. Al doilea a primit acupunctură falsă, administrată de un practician rece, care vorbea minim. Al treilea a primit aceeași acupunctură falsă, dar de la un practician cald, atent, care asculta, punea întrebări și transmitea încredere.

Rezultatele au fost clare: grupul cu acupunctură falsă s-a simțit mai bine decât lista de așteptare, iar grupul care a primit-o într-o relație caldă s-a simțit cel mai bine. Diferența nu a venit din ace, pentru că acele erau false în ambele grupuri. A venit din relație.

Pentru mine, ca psihoterapeut, studiul acesta confirmă ce știm de mult: calitatea relației terapeutice este unul dintre cei mai puternici factori de vindecare, indiferent de metodă.

Ce înseamnă asta pentru Bowen

Un singur studiu riguros a încercat să separe efectul tehnicii Bowen de efectul contextului: cel al lui Lee și Lewis, din 2020. Au comparat Bowen real cu o variantă simulată, iar nici participanții, nici evaluatorii nu știau cine ce a primit. Durerea a scăzut mai mult în grupul real, dar numai la o săptămână după tratament. La șase săptămâni, cele două grupuri arătau la fel.

Rezultatul sugerează două lucruri. Primul: e posibil ca Bowen să aibă un mic efect specific, pe termen scurt. Al doilea: o mare parte din îmbunătățirea pe care o simt oamenii vine, probabil, din factori comuni, precum atingerea, atenția, ritualul și așteptarea. Studiul e mic și nu poate da un verdict final, dar e cel mai bun pe care îl avem.

Joel Bialosky și colegii, în modelul lor despre terapiile manuale, au descris exact acest amestec: o parte din efect vine din stimularea mecanică a țesuturilor și a sistemului nervos, iar o parte vine din așteptări, din relația cu terapeutul și din sensul pe care pacientul îl dă tratamentului.

Ingredientele relației care vindecă

Din cercetările despre relația terapeutică, câteva elemente apar mereu:

• Empatia. Să simți că celălalt înțelege ce trăiești.
• Căldura. Un ton blând, o atitudine fără judecată.
• Încrederea. Să crezi că omul din fața ta știe ce face și vrea binele tău.
• Explicațiile. Să înțelegi ce ți se întâmplă. Incertitudinea amplifică suferința.
• Timpul. Să nu fii grăbit. Să ai loc să spui ce ai de spus.

Multe ședințe de Bowen oferă exact aceste lucruri. Terapeutul are timp, vorbește blând, te atinge cu grijă, îți explică. Pentru un om obișnuit cu consultații medicale de zece minute, diferența poate fi uriașă.

Un pacient de 67 de ani mi-a spus despre terapeutul lui de Bowen: „E singurul care m-a întrebat cum dorm și dacă sunt singur acasă.” Nu era sigur dacă tehnica îl ajutase la genunchi. Era sigur, însă, că se simțea mai bine după fiecare vizită. (Vinetă ilustrativă.)

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Așteptările tale contează

Efectul placebo are un frate mai puțin cunoscut: efectul nocebo. Dacă intri într-o terapie convins că nu va funcționa sau că îți va face rău, șansele să te simți mai prost cresc. Așteptările negative pot amplifica durerea, oboseala și neliniștea, la fel cum cele pozitive le pot reduce.

Asta nu înseamnă că trebuie să te forțezi să crezi în ceva. Înseamnă că merită să fii atent la starea cu care pornești. Ești deschis, curios, sceptic, speriat? Fiecare dintre aceste stări îți colorează experiența. În psihoterapie lucrăm mult cu așteptările, pentru că ele sunt adesea modelate de dezamăgiri vechi. Un om care a fost dezamăgit de multe tratamente poate ajunge să nu mai creadă în nimic, iar această lipsă de speranță devine, ea însăși, o parte din suferință.

O atitudine sănătoasă ar fi una de curiozitate atentă: „Să văd ce simt și ce se schimbă, fără să mă grăbesc să trag concluzii.” Este, de altfel, aceeași atitudine pe care o recomand și în psihoterapie.

Partea etică a efectului placebo

Recunoașterea puterii relației nu înseamnă că orice promisiune e acceptabilă. Problema apare atunci când un terapeut folosește încrederea omului ca să îi vândă iluzii: că Bowen vindecă boli grave, că poate înlocui tratamentul medical, că va rezolva o depresie în trei ședințe. Atunci efectul placebo devine o capcană. Omul amână tratamente eficiente, cheltuiește bani și, când promisiunea nu se îndeplinește, se simte vinovat sau păcălit.

Un terapeut etic folosește puterea relației ca să sprijine, nu ca să manipuleze. Spune ce știe și ce nu știe. Recomandă medicul atunci când e cazul. Nu face promisiuni pe care nu le poate ține.

Ce poți lua de aici pentru tine

• Alege terapeuții după relație, nu doar după metodă. Indiferent că e vorba de Bowen, de kinetoterapie sau de psihoterapie, contează cum te simți cu omul.
• Nu te rușina dacă te ajută „doar” contextul. Liniștea, atenția și grija sunt nevoi reale.
• Păstrează un ochi critic. Faptul că te simți bine nu dovedește că orice explicație e corectă.
• Caută aceleași ingrediente și în viața ta. Relațiile calde și sigure au efecte terapeutice și în afara cabinetului.

Opinia psihologului Radu Leca

Când cineva îmi spune, cu dispreț, că Bowen e „doar placebo”, îi răspund că nu știe ce spune. „Doar placebo” înseamnă, de fapt, „doar puterea relației, a speranței și a atenției”. Sunt exact lucrurile pe care le folosim și în psihoterapie și pe care le subestimăm constant în medicina grăbită de astăzi.

În același timp, le spun și celor entuziaști că e important să fim cinstiți. Dacă o mare parte din efectul Bowen vine din relație și din context, atunci nu trebuie să inventăm explicații despre „resetarea corpului” sau despre „energii blocate”. Adevărul e suficient de frumos: oamenii se vindecă mai bine atunci când sunt îngrijiți cu căldură. Asta nu e o slăbiciune a terapiei Bowen. E o lecție pentru toate profesiile care lucrează cu suferința umană, inclusiv pentru a mea.

În loc de încheiere

Poate că cea mai bună întrebare nu este „funcționează Bowen sau e placebo?”, ci „ce anume din această experiență mă ajută și cum pot avea mai mult din asta în viața mea?”. Răspunsul te poate duce mai departe decât orice dispută despre metode.

Surse

1. Kaptchuk, T. J., Kelley, J. M., Conboy, L. A. et al. (2008). Components of placebo effect: randomised controlled trial in patients with irritable bowel syndrome. BMJ, 336(7651), 999–1003. PubMed
2. Lee, K., & Lewis, G. N. (2020). Short term relief of multisite chronic pain with Bowen Therapy: A double-blind, randomized controlled trial. Journal of Bodywork and Movement Therapies, 24(4), 271–279. PubMed
3. Bialosky, J. E., Bishop, M. D., Price, D. D. et al. (2009). The mechanisms of manual therapy in the treatment of musculoskeletal pain: a comprehensive model. Manual Therapy, 14(5), 531–538. PubMed
4. Hansen, C., & Taylor-Piliae, R. E. (2011). What is Bowenwork®? A systematic review. Journal of Alternative and Complementary Medicine, 17(11), 1001–1006. PubMed
5. Packheiser, J. et al. (2024). A systematic review and multivariate meta-analysis of the physical and mental health benefits of touch interventions. Nature Human Behaviour, 8(6), 1088–1107. PubMed