Somniferele de serviciu: automedicația insomniei la angajații din intelligence

Psiholog Radu Leca îți propune următorul articol: Somniferele de serviciu: automedicația insomniei la angajații din intelligence.

Automedicația cu somnifere e o soluție la care recurg mulți angajați din serviciile de informații pentru a face față insomniei. Nopțile scurte, telefonul de gardă, stresul și gândurile care nu se opresc fac somnul greu de obținut. O pastilă luată „doar în nopțile grele” pare o soluție rezonabilă. Treptat, nopțile grele devin tot mai multe, iar pastila devine necesară. Unii iau somnifere prescrise, alții împrumutate, alții cumpărate fără rețetă sau combinate cu alcool. Articolul explică riscurile automedicației cu somnifere, efectele lor asupra judecății profesionale, fenomenul dependenței și alternativele cu eficiență demonstrată.

De ce recurg oamenii la somnifere

Insomnia e chinuitoare. Omul obosit dorește o soluție rapidă, iar somniferele o oferă: adormirea vine în câteva zeci de minute. Pentru un ofițer care trebuie să fie funcțional a doua zi, pastila pare responsabilă. În plus, somniferele sunt ușor accesibile și percepute ca inofensive.

Pentru angajații din intelligence, se adaugă un motiv: teama că o consultație de specialitate pentru insomnie ar putea fi interpretată ca problemă psihică. Automedicația pare mai discretă.

Ce sunt somniferele

Cele mai folosite somnifere sunt benzodiazepinele și medicamentele înrudite, uneori numite „medicamente Z”. Ele acționează asupra sistemului GABA din creier, reducând activitatea neuronală. Sunt eficiente pe termen scurt, dar ghidurile clinice recomandă folosirea lor doar pentru perioade limitate, de obicei câteva săptămâni.

Riscurile pe termen lung

Folosirea prelungită a somniferelor are mai multe riscuri. Toleranța: efectul scade, iar doza tinde să crească. Dependența: oprirea bruscă poate produce insomnie de rebound, anxietate și, în cazuri severe, simptome de sevraj periculoase. Efectele reziduale: somnolența și încetinirea cognitivă pot persista a doua zi. Riscul de accidente și de căderi crește, mai ales la persoanele în vârstă.

Sophie Billioti de Gage și colegii ei au publicat un studiu caz-control care a găsit o asociere între folosirea prelungită a benzodiazepinelor și un risc crescut de boală Alzheimer. Asocierea nu demonstrează cauzalitatea, iar cercetările continuă, dar rezultatul a întărit recomandarea de prudență.

Efectele asupra judecății

Pentru un ofițer, efectele reziduale ale somniferelor sunt deosebit de problematice. Somnolența de dimineață, încetinirea timpului de reacție și scăderea atenției pot afecta munca de analiză și deciziile operaționale. Paradoxal, pastila luată pentru a fi funcțional a doua zi poate reduce exact funcționarea.

Combinația cu alcoolul

Combinația dintre somnifere și alcool e periculoasă. Ambele deprimă sistemul nervos central, iar efectele se potențează reciproc. Riscurile includ sedare excesivă, probleme respiratorii și, în cazuri extreme, supradoză. Mulți oameni nu sunt conștienți de acest pericol.

Semnalele dependenței

Câteva semnale indică faptul că folosirea somniferelor a devenit problematică: nu mai poți dormi fără pastilă; ai crescut doza; iei somnifere mai multe luni la rând; ai încercat să te oprești și nu ai reușit; folosești somnifere obținute fără rețetă; le combini cu alcool.

Oprirea în siguranță

Somniferele folosite mult timp nu trebuie oprite brusc. Reducerea treptată a dozei, sub supraveghere medicală, e metoda sigură. Procesul poate dura săptămâni sau luni. Combinarea reducerii cu terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie crește șansele de succes.

Alternativa cu cele mai bune dovezi

Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, cunoscută drept CBT-I, e recomandată de ghidurile clinice internaționale ca tratament de primă linie pentru insomnia cronică. James Trauer și colegii lui au arătat, într-o metaanaliză, efectele ei semnificative asupra calității somnului, cu beneficii care se mențin în timp, spre deosebire de somnifere.

Rolul instituției

Instituțiile pot reduce automedicația prin informare despre riscurile somniferelor, prin acces confidențial la medici și psihologi specializați în somn și prin politici care reduc cauzele insomniei: gărzi rotative, limitarea mesajelor nocturne, perioade de recuperare.

Un exemplu ilustrativ

Să ne imaginăm o analistă care, într-o perioadă de criză, nu reușește să doarmă mai mult de patru ore pe noapte. O colegă îi dă câteva pastile de somnifer „ca să se odihnească măcar în weekend”. Funcționează. Câteva săptămâni mai târziu, analista își cere propria rețetă de la medicul de familie, fără să-i explice prea multe. După șase luni, ia o pastilă în fiecare seară. Dimineața se simte „încețoșată” și bea trei cafele ca să-și revină. Seara, ca să adoarmă după cafea, ia uneori o jumătate de pastilă în plus.

Într-o zi, la o ședință importantă, uită complet un detaliu pe care îl analizase cu o zi înainte. Speriată, merge la un medic specialist în somn. Acesta îi explică cercul vicios în care a intrat și îi propune un plan: reducerea treptată a somniferului, în paralel cu terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie. Primele săptămâni sunt grele. După trei luni, doarme fără pastile, mai puțin decât și-ar dori, dar mai odihnitor. Spune că a fost surprinsă să afle că „somnul se poate reînvăța”.

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Cercul vicios cafea-somnifer

Combinația dintre somnifere seara și stimulente dimineața e frecventă și periculoasă. Somniferul produce somnolență reziduală, care e compensată cu cafea sau alte stimulente. Stimulentele îngreunează adormirea, ceea ce crește nevoia de somnifer. Cercul se autoîntreține. Ieșirea din el cere, de obicei, sprijin specializat și răbdare.

Somnul ca subiect legitim

Mulți angajați din intelligence evită să vorbească despre problemele de somn, considerându-le o slăbiciune. În realitate, somnul e un subiect de sănătate la fel de legitim ca tensiunea arterială. Un medic sau un psiholog poate ajuta fără ca problema să fie privită ca o tulburare psihică gravă. Cu cât problema e abordată mai devreme, cu atât soluția e mai simplă.

Întrebări frecvente despre automedicația cu somnifere

Sunt periculoase somniferele luate fără prescripție?

Pot fi. Folosirea prelungită poate duce la toleranță, dependență, efecte reziduale asupra judecății și, în combinație cu alcoolul, la riscuri serioase.

Cât timp e sigur să iei somnifere?

Ghidurile clinice recomandă de obicei folosirea benzodiazepinelor și a medicamentelor înrudite doar pentru perioade scurte, câteva săptămâni, sub supraveghere medicală.

Cum afectează somniferele munca de analiză?

Pot produce somnolență de dimineață, încetinirea reacțiilor și scăderea atenției, reducând calitatea analizei și a deciziilor.

Cum se pot opri somniferele în siguranță?

Prin reducerea treptată a dozei, sub supraveghere medicală, combinată ideal cu terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie.

Care e alternativa cu cele mai bune dovezi pentru insomnie?

Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, CBT-I, recomandată ca tratament de primă linie și cu efecte de durată.

Dacă te regăsești în acest articol, poți cere sprijin confidențial la Cabinetul Psihologic București. Citește și: Alcoolul ca siguranță socială: cultura paharului de după program în serviciile de informații.

Surse verificate

1. Billioti de Gage, S., Moride, Y., Ducruet, T., Kurth, T., Verdoux, H., Tournier, M., Pariente, A., & Bégaud, B. (2014). Benzodiazepine use and risk of Alzheimer’s disease: Case-control study. BMJ, 349, g5205.
2. Trauer, J. M., Qian, M. Y., Doyle, J. S., Rajaratnam, S. M. W., & Cunnington, D. (2015). Cognitive behavioral therapy for chronic insomnia: A systematic review and meta-analysis. Annals of Internal Medicine, 163(3), 191–204.
3. Riemann, D., et al. (2017). European guideline for the diagnosis and treatment of insomnia. Journal of Sleep Research, 26(6), 675–700.

Psiholog Radu Leca · 0754.999.444 · Toate articolele din categoria Intelligence