Capitolul 6: Sexul ca anestezie: când plăcerea acoperă singurătatea
Sexul ca anestezie: când plăcerea acoperă singurătatea
✦ ✦ ✦
Există un fel de sex care nu apropie, ci amorțește. Îl recunoști după ce se termină: liniștea nu e caldă, ci goală. Sexul ca anestezie emoțională este una dintre cele mai frecvente teme din psihoterapie, deși aproape nimeni nu o formulează așa. Oamenii vorbesc despre „am prea multe aventuri”, „nu mă pot opri din pornografie” sau „după sex mă simt mai singur decât înainte”.
Nu scriu acest capitol ca să judec pe cineva. Scriu ca să numesc un mecanism. Atâta timp cât nu îl vedem, el ne conduce.
Umbrirea singurătății
Singurătatea este una dintre cele mai dureroase stări umane. Corpul o tratează ca pe un semnal de pericol. Iar când ceva doare, căutăm ceva care să oprească durerea, repede.
Sexul este un analgezic puternic. Excitația și orgasmul eliberează substanțe care calmează, dau plăcere și, pentru câteva minute, ne fac să ne simțim conectați. Problema este că efectul trece. Dacă singurătatea era adâncă, revine imediat, uneori mai puternică.
Cercetătoarele Dory Schachner și Phillip Shaver au arătat încă din 2004 că motivele pentru care facem sex diferă în funcție de atașament. Persoanele anxioase fac sex mai des ca să se simtă iubite sau ca să nu-și piardă partenerul. Persoanele evitante fac sex mai des din motive care nu țin de apropiere: presiunea grupului, imaginea de sine, descărcarea tensiunii.
Semne că folosești sexul ca anestezie
- cauți sex mai ales când ești trist, anxios sau singur;
- după sex simți gol, rușine sau dorința de a pleca;
- partenerii se schimbă des, dar senzația rămâne aceeași;
- îți e mai ușor să te dezbraci decât să vorbești despre ce simți.
Am auzit odată un bărbat spunând: „E mai ușor să fac sex cu o necunoscută decât să-i spun unui prieten că sunt deprimat.” Fraza asta rezumă perfect ce înseamnă anestezia. Nu e despre poftă. E despre a evita durerea de a fi văzut.
Golul după plăcere
Mulți oameni descriu o stare ciudată după sex: tristețe, iritare, chiar plâns. În literatura de specialitate există un termen pentru asta, disforia postcoitală. Nu e mereu un semn de problemă. Dar când apare des și e însoțită de senzația de gol, merită ascultată.
Golul apare mai ales în trei situații: când sexul a înlocuit o conversație necesară, când partenerul e aproape un străin emoțional și când persoana se simte folosită sau folosește.
Știu povestea unui bărbat de 32 de ani, manager, care spunea că are „o viață sexuală foarte activă și o viață emoțională moartă”. Folosea aplicații de întâlniri aproape în fiecare seară. Dimineața se trezea cu o tristețe pe care nu o putea explica.
Întrebat ce ar face dacă nu ar putea face sex o lună, a tăcut mult. Apoi a spus: „Probabil aș fi singur cu mine. Și nu știu cine e acolo.” Fraza aceasta arată, mai bine decât orice teorie, ce înseamnă sexul ca anestezie.
Ce spune un studiu din septembrie 2026
Pe 8 septembrie 2026, BMC Psychology a publicat un studiu realizat pe 664 de adulți, de o echipă din care face parte și Zsolt Demetrovics. Cercetătorii au arătat că folosirea problematică a aplicațiilor de întâlniri și a pornografiei se leagă de o reflecție mai slabă asupra sensului iubirii și de o viziune mai pragmatică, aproape tranzacțională, asupra relațiilor. Persoanele cu folosire compulsivă se îndrăgosteau mai repede și mai des. Autorii subliniază însă că modul în care folosești aplicațiile contează mai mult decât faptul că le folosești.
Mi se pare o distincție foarte importantă. Nu tehnologia e dușmanul. Dușmanul este folosirea ei ca anestezic, în locul unei vieți interioare.
Anestezia și în cuplurile stabile
Nu doar persoanele singure folosesc sexul ca anestezic. O văd și în căsnicii lungi. Un partener cere sex după fiecare ceartă, nu ca să se apropie, ci ca să închidă discuția. Altul îl folosește ca să adoarmă după o zi stresantă, fără niciun cuvânt. Sexul de împăcare poate fi frumos, dacă vine după reparare. Dacă vine în locul reparării, problema rămâne îngropată și iese la suprafață mai târziu, mai mare.
Dependența de intensitate
Când sexul devine principalul mod de a regla emoțiile, apare o problemă suplimentară: toleranța. Ce te liniștea ieri nu mai e suficient azi. Cauți mai mult, mai nou, mai riscant. Sistemul dopaminergic, despre care am vorbit în capitolul anterior, cere mereu stimuli noi.
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-tePe 24 august 2026, Archives of Sexual Behavior a publicat o meta-analiză care a sintetizat 38 de studii despre relațiile de tip „prieteni cu beneficii”. Rezultatele nu au fost alb-negru. Aceste relații aveau niveluri mai scăzute de agresivitate decât cele romantice și mai multă varietate sexuală. În schimb, erau asociate cu riscuri mai mari pentru sănătatea sexuală și, slab, cu o sănătate mintală mai precară. Autorii atrag atenția că majoritatea datelor vin de la studenți tineri.
Nu sunt moralist. Unii oameni au relații fără angajament și se simt bine. Întrebarea care contează nu este „e bine sau rău?”, ci „îți face bine?”. Dacă după fiecare întâlnire te simți mai gol, corpul tău îți spune ceva. Merită ascultat.
Ce înlocuiește anestezia
Anestezia nu se scoate cu forța, ci se înlocuiește cu ceva mai bun. În terapie, lucrăm de obicei pe trei direcții:
- numirea emoției de dinainte de impuls: plictiseală, tristețe, rușine, furie;
- găsirea altor forme de liniștire: mișcare, prieteni, scris, somn, natură;
- învățarea apropierii fără sex: conversații, atingere non-sexuală, prietenii profunde.
Paradoxul este că oamenii care învață să nu mai folosească sexul ca anestezic ajung adesea să se bucure mai mult de el. Pentru că acum îl aleg, nu îl folosesc ca să fugă.
Cum arată vindecarea în terapie
Oamenii care folosesc sexul ca anestezic se tem adesea că terapia le va cere să renunțe la sexualitate. Nu e așa. Nu lucrăm împotriva sexului, ci pentru omul din spatele lui.
Primul pas este, de obicei, o perioadă de observație. Omul notează ce se întâmplă înaintea impulsului. De cele mai multe ori, descoperă o emoție pe care nu o voia: o seară goală, o ceartă cu șeful, un mesaj de la fosta parteneră, o aniversare tristă. Odată numită, emoția își pierde o parte din putere.
Al doilea pas este construirea unei „truse de reglare”. Fiecare om are nevoie de câteva lucruri care îl liniștesc fără să-l golească: o plimbare, un duș lung, o conversație, muzică, sport, rugăciune pentru cei credincioși. Nu sunt substitute ale sexului. Sunt alternative pentru momentele în care sexul ar fi fost folosit ca fugă.
Al treilea pas este cel mai delicat: învățarea intimității fără grabă. Pentru cei aflați în cuplu, propun adesea câteva săptămâni în care sexul e pus pe pauză, iar partenerii practică doar atingerea senzuală, fără obiectiv. Exercițiul, inspirat din lucrările lui Masters și Johnson, scoate presiunea și lasă loc descoperirii. Mulți descoperă că nu știau să fie atinși fără să se grăbească spre final.
Vindecarea nu înseamnă mai puțină plăcere. Înseamnă plăcere aleasă, nu plăcere folosită.
Ce poți face de mâine
- Înainte să cauți sex sau pornografie, întreabă-te: ce simt acum, de fapt?
- Scrie o săptămână într-un jurnal momentele în care apare impulsul. Caută tiparul.
- Sună un prieten în loc să deschizi aplicația, măcar o dată.
- Dacă ești în cuplu, cere o îmbrățișare de cinci minute fără să ducă nicăieri.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă să folosești sexul ca anestezie emoțională?
Înseamnă să cauți sex mai ales ca să nu simți emoții dificile, precum singurătatea, anxietatea sau tristețea. Plăcerea calmează pe moment, dar emoția de fond revine, adesea însoțită de gol sau rușine.
De ce mă simt trist după sex?
Poate fi disforie postcoitală, o reacție relativ frecventă. Dacă apare des, poate semnala că sexul a înlocuit o nevoie de apropiere emoțională sau că relația cu partenerul nu oferă siguranță.
Sunt aplicațiile de întâlniri dăunătoare?
Nu în sine. Cercetările recente arată că folosirea problematică, compulsivă, se leagă de o viziune mai tranzacțională asupra iubirii. Felul în care le folosești contează mai mult decât faptul că le folosești.
Când ar trebui să cer ajutorul unui psihoterapeut?
Când simți că nu te poți opri, deși vrei, când sexul sau pornografia îți afectează relațiile, munca ori somnul sau când golul de după devine tot mai greu de dus. Un psihoterapeut sau un sexterapeut te poate ajuta fără să te judece.
Am scris acest capitol cu multă blândețe, pentru că știu cât de rușinați se simt oamenii care se recunosc în el. Nu sunteți defecți. Ați găsit un mod rapid de a opri durerea. Doar că doza crește, iar durerea rămâne.
Intimitatea adevărată e mai lentă și mai înfricoșătoare: cere să fii văzut. Dar e singura care umple, nu doar amorțește.
Surse informaționale
- Schachner, D. A., & Shaver, P. R. (2004). Attachment dimensions and sexual motives. Personal Relationships, 11(2), 179–195.
- Birnbaum, G. E., & Reis, H. T. (2019). Evolved to be connected: The dynamics of attachment and sex over the course of romantic relationships. Current Opinion in Psychology, 25, 11–15.
- Berridge, K. C., & Robinson, T. E. (1998). What is the role of dopamine in reward? Brain Research Reviews, 28(3), 309–369.
- Shabahang, R., Demetrovics, Z., Akbari, M., Ouvrein, G., & Zsila, Á. (2026). Folosirea problematică a aplicațiilor de întâlniri și a pornografiei și sensul iubirii romantice. BMC Psychology. Prezentat în PsyPost, 8 septembrie 2026.
- Olmstead, S. B., LeFebvre, L. E., & Allen, M. (2026). Relațiile de tip „prieteni cu beneficii”: meta-analiză. Archives of Sexual Behavior. Prezentat în PsyPost, 24 august 2026.
- Masters, W. H., & Johnson, V. E. (1970). Human Sexual Inadequacy. Boston: Little, Brown.
