Capitolul 9: Tahicardia și modificările cardiovasculare în timpul orgasmului
Partea A · Anatomie și fiziologie
CAPITOLUL 9
Tahicardia și modificările cardiovasculare în timpul orgasmului
✦ ✦ ✦
Orgasmul este, printre altele, un eveniment cardiovascular. Inima accelerează, tensiunea crește, respirația devine rapidă, iar întregul corp trece, pentru câteva zeci de secunde, printr-o stare de efort intens, comparabilă cu urcatul rapid al câtorva etaje. Multe femei simt bătăile inimii în piept, în gât sau chiar în urechi în momentul vârfului. Pentru cele mai multe, senzația face parte din plăcere. Pentru unele, mai ales pentru cele cu afecțiuni cardiace sau cu anxietate, poate deveni o sursă de îngrijorare.
Ce au măsurat Masters și Johnson
În laboratorul din St. Louis, Masters și Johnson au monitorizat pulsul și tensiunea arterială a sute de femei și bărbați în timpul activității sexuale. Au constatat că frecvența cardiacă crește progresiv în faza de excitație, mai accentuat în faza de platou și atinge maximul în orgasm. Valorile raportate pentru femei au fost, de regulă, între 110 și 180 de bătăi pe minut, cu o variație mare între persoane.
Creșterea nu este bruscă, ci în trepte. Pulsul începe să urce încă din primele minute de excitație, se stabilizează la un nivel ridicat în platou și face un vârf scurt în orgasm. După orgasm, revine treptat la valorile de repaus, de obicei în câteva minute. Această revenire este mai lentă dacă excitația a fost lungă și intensă.
De ce accelerează inima
Mecanismul principal este activarea sistemului nervos simpatic. Pe măsură ce excitația crește, sistemul simpatic eliberează noradrenalină și adrenalină, care cresc frecvența și forța contracțiilor cardiace. În paralel, vasodilatația din zona genitală și din piele scade rezistența periferică, iar inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a menține presiunea.
Este interesant că orgasmul combină două sisteme aparent opuse. Excitația începe sub semnul parasimpaticului, care relaxează vasele și permite vasocongestia. Orgasmul în sine este însă dominat de simpatic, care produce contracțiile musculare și accelerarea cardiacă. După orgasm, parasimpaticul revine și aduce relaxarea profundă. Cele două sisteme dansează, nu se luptă.
Senzația subiectivă a inimii
Multe femei descriu bătăile inimii ca parte integrantă a orgasmului. Unele spun că simt pulsul „în tot corpul”, altele că au impresia că inima „vrea să iasă din piept”. Această conștientizare a bătăilor inimii, numită interocepție cardiacă, variază de la o persoană la alta. Cercetările arată că oamenii cu o interocepție mai bună tind să-și perceapă și emoțiile mai intens.
Aici intervine o nuanță psihologică. Pentru o femeie relaxată, accelerarea inimii este un semn de plăcere. Pentru o femeie cu anxietate sau cu atacuri de panică, aceeași senzație poate declanșa o alarmă: „Ceva nu e în regulă, inima mea o ia razna.” Am întâlnit în cabinet femei care evitau orgasmul pentru că senzațiile cardiace le aminteau de crizele de panică.
Te-ai întrebat vreodată cum interpretezi bătăile rapide ale inimii? Ca pe un semn de viață și de plăcere sau ca pe un semn de pericol?
Vinietă clinică, cu titlu ilustrativ
O femeie de treizeci și opt de ani, cu un istoric de atacuri de panică, îmi spune că „se oprește” mereu înainte de orgasm. La o discuție atentă, descoperim că momentul în care inima ei accelerează coincide cu momentul în care apare frica. Corpul ei confundă excitația cu începutul unei crize. Lucrăm pe două planuri: pe de o parte, tratamentul anxietății, pe de alta, exerciții de expunere treptată la senzațiile cardiace, mai întâi prin efort fizic, apoi în contexte de intimitate. După câteva luni, femeia descrie primul orgasm „complet” după ani de zile. Inima ei nu se schimbase; se schimbase sensul pe care îl dădea bătăilor ei.
Este periculos orgasmul pentru inimă?
Pentru femeile sănătoase, răspunsul este clar: nu. Efortul cardiac al activității sexuale este moderat și scurt. Studiile citate frecvent, inclusiv cele sintetizate de Asociația Americană a Inimii în declarația științifică din 2012 despre activitatea sexuală și bolile cardiovasculare, arată că efortul unei activități sexuale obișnuite este comparabil cu mersul rapid sau urcatul a două etaje.
Pentru femeile cu boli cardiace cunoscute, recomandarea generală este discuția cu cardiologul. Cele mai multe persoane cu afecțiuni stabile pot avea o viață sexuală normală. Un reper simplu folosit de medici este capacitatea de a urca două etaje fără simptome importante. Riscul real de evenimente cardiace în timpul activității sexuale este foarte mic, iar activitatea fizică regulată îl reduce și mai mult.
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-teInima și emoția
Dincolo de fiziologie, legătura dintre orgasm și inimă are și o dimensiune simbolică. În aproape toate culturile, inima este asociată cu iubirea și cu emoția. Nu este întâmplător că orgasmul, momentul de maximă intimitate corporală, este și momentul de maximă activitate cardiacă. Corpul pare să spună, prin limbajul inimii, că ceva important se întâmplă.
Oxitocina eliberată în orgasm are și efecte cardiovasculare, contribuind după vârf la scăderea tensiunii și la o stare de calm. Multe femei descriu, după orgasm, o liniștire a inimii însoțită de o senzație de apropiere față de partener. Inima care a bătut repede se așază, iar odată cu ea se așază și emoțiile.
Activitatea fizică și orgasmul
O femeie care face mișcare regulat are un sistem cardiovascular mai adaptabil, care tolerează mai bine creșterile bruște de puls și revine mai repede la repaus. Unele studii au asociat activitatea fizică regulată cu o funcție sexuală mai bună la femei, inclusiv cu o excitație mai ușoară. Explicația probabilă combină mai mulți factori: circulație mai bună, imagine corporală mai pozitivă, nivel mai scăzut de stres.
Nu este nevoie de antrenamente extreme. Mersul pe jos, înotul, dansul sau yoga pot face diferența. Corpul care se mișcă își cunoaște mai bine propriile ritmuri, inclusiv ritmul inimii.
Când să ceri ajutor
Dacă în timpul sau după orgasm apar durere în piept, senzație de sufocare, amețeală intensă sau palpitații neregulate care nu trec, este necesar un consult medical. Aceste simptome nu sunt normale și pot semnala o problemă cardiacă sau o tulburare de ritm. La fel, dacă frica de senzațiile cardiace te face să eviți intimitatea, merită discutat cu un psiholog. Anxietatea legată de corp se tratează.
Ce reținem
Orgasmul feminin este însoțit de o creștere semnificativă a frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, cu un vârf scurt urmat de o revenire treptată. Fenomenul este normal, sigur pentru femeile sănătoase și, în cele mai multe cazuri, perceput ca parte a plăcerii. Pentru femeile cu anxietate, aceleași senzații pot deveni un obstacol, dar unul care poate fi depășit.
Cum îți asculți inima în momentele de intimitate? Și ce ți-ar trebui ca să poți lăsa bătăile ei să fie un semn de bucurie, nu de alarmă?
Cred că inima este martorul cel mai sincer al orgasmului. Pulsul care urcă spre 140 sau chiar 180 de bătăi pe minut, tensiunea care crește, respirația care se accelerează arată că orgasmul este un eveniment al întregului corp, nu doar al unei zone genitale. Pentru femeile sănătoase, acest efort este scurt, moderat și perfect sigur, comparabil cu urcatul a două etaje. Pentru femeile cu boli cardiace, discuția cu medicul aduce aproape întotdeauna liniștea necesară unei vieți sexuale normale.
Opinia mea este că, de cele mai multe ori, problema nu este inima, ci interpretarea ei. O femeie care asociază bătăile rapide ale inimii cu panica poate ajunge să evite orgasmul fără să știe de ce. În astfel de cazuri, terapia anxietății redeschide drumul spre plăcere. Inima care bate repede în intimitate nu cere să fie oprită, ci să fie înțeleasă. Iar când este înțeleasă, devine ritmul firesc al unei bucurii pe care corpul o trăiește din plin.
Surse informaționale
- Masters, W. H., & Johnson, V. E. (1966). Human Sexual Response. Boston: Little, Brown and Company.
- Levine, G. N., Steinke, E. E., Bakaeen, F. G., et al. (2012). Sexual activity and cardiovascular disease: A scientific statement from the American Heart Association. Circulation, 125(8), 1058–1072.
- Krüger, T. H. C., Haake, P., Hartmann, U., Schedlowski, M., & Exton, M. S. (2002). Orgasm-induced prolactin secretion in men and women: A dynamic process. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 26(1), 31–44.
- Garfinkel, S. N., & Critchley, H. D. (2013). Interoception, emotion and brain: New insights link internal physiology to social behaviour. Social Cognitive and Affective Neuroscience, 8(3), 231–234.
- Exton, M. S., Bindert, A., Krüger, T., Scheller, F., Hartmann, U., & Schedlowski, M. (1999). Cardiovascular and endocrine alterations after masturbation-induced orgasm in women. Psychosomatic Medicine, 61(3), 280–289.


