Capitolul 84: Vaginismul, dispareunia și orgasmul: când durerea închide drumul
Partea E · Dificultățile orgasmice
CAPITOLUL 84
Vaginismul, dispareunia și orgasmul: când durerea închide drumul
✦ ✦ ✦
E greu să te lași în voia plăcerii când corpul tău se pregătește pentru durere. Femeile care simt durere la penetrare, sau la care penetrarea e pur și simplu imposibilă, ajung adesea la cabinet cu o întrebare despre orgasm. Dar, de cele mai multe ori, întrebarea adevărată este alta: cum pot să nu-mi mai fie frică?
Doi termeni, o singură familie
DSM-5 a reunit două diagnostice mai vechi, vaginismul și dispareunia, sub un singur nume: tulburarea de durere genito-pelviană și penetrare. Motivul e simplu: în practică, ele se suprapun mult.
Dispareunia înseamnă durere în timpul actului sexual, mai ales la penetrare. Poate fi superficială, la intrarea în vagin, sau profundă, resimțită în interiorul bazinului.
Vaginismul descrie dificultatea sau imposibilitatea penetrării, din cauza contracției involuntare a mușchilor din jurul vaginului și a fricii anticipatorii de durere. Unele femei nu pot introduce nici măcar un tampon. Altele pot, dar nu pot avea raport sexual.
De ce afectează orgasmul
Legătura dintre durere și orgasm e directă și se manifestă pe mai multe căi.
Frica blochează excitația. Sistemul nervos în alertă, despre care am vorbit în capitolul despre anxietatea și orgasmul, nu permite excitației să urce.
Atenția e captată de durere. Femeia nu poate fi prezentă în plăcere când o parte din ea monitorizează constant pericolul.
Lubrifierea scade. Fără excitație suficientă, lubrifierea e mai mică, iar penetrarea devine și mai dureroasă. Un cerc vicios.
Asocierea negativă. În timp, întreaga sexualitate poate deveni legată de durere, inclusiv atingerile care, în sine, nu dor.
Totuși, multe femei cu vaginism au orgasm prin stimulare clitoridiană, fără penetrare. E important de spus: vaginismul nu înseamnă absența plăcerii. Înseamnă că un drum anume e blocat, nu toate.
Cauzele
Cauze fizice ale durerii la penetrare: infecțiile, vestibulodinia, adică sensibilitatea dureroasă a intrării vaginale, uscăciunea vaginală din menopauză, alăptare sau din cauza unor medicamente, cicatricile după naștere, endometrioza, afecțiunile dermatologice.
Cauze psihologice și relaționale: frica de durere, educația care a prezentat sexul ca periculos sau dureros, primele experiențe dureroase, traumele, anxietatea generală, conflictele de cuplu.
De cele mai multe ori, cele două se întrepătrund. O durere fizică inițială produce frică, iar frica menține durerea chiar și după ce cauza fizică a dispărut.
Cred că vaginismul este una dintre cele mai bine tratabile probleme din sexterapie și, în același timp, una dintre cele mai ascunse. Opinia mea este că multe femei pierd ani prețioși din rușine, când ajutorul ar fi putut veni în câteva luni.
Cum se vede din interior
Numeroase femei cu vaginism descriu o experiență foarte confuză: își doresc partenerul, simt excitație, vor să facă dragoste, iar corpul se închide exact în momentul penetrării. Nu e o alegere și nu e un refuz. Mușchii se strâng singuri, ca o pleoapă care se închide când ceva se apropie de ochi.
Această imagine a pleoapei o folosesc des în cabinet. Nimeni nu își acuză pleoapa că e „încăpățânată”. E un reflex de protecție. La fel e și vaginismul: corpul a învățat, dintr-un motiv sau altul, că trebuie să se apere. Tratamentul nu forțează reflexul, ci îl învață, treptat, că nu mai e nevoie de apărare.
Femeile care înțeleg acest mecanism încetează să se mai urască pentru ce face corpul lor. Iar asta, singur, scade mult încordarea.
Tratamentul are rezultate foarte bune
Consultul ginecologic blând, cu un medic care înțelege problema și nu forțează examinarea.
Kinetoterapia planșeului pelvin. Un specialist lucrează cu relaxarea mușchilor, cu biofeedback, cu tehnici manuale.
Dilatatoarele vaginale, folosite treptat, în ritmul femeii, într-o stare de relaxare. Ele învață corpul că penetrarea poate fi sigură.
Terapia cognitiv-comportamentală pentru frica de durere, pentru gândurile catastrofice și pentru evitare.
Exercițiile de tip sensate focus pentru cuplu, care elimină temporar penetrarea și refac legătura dintre atingere și plăcere.
Tratarea cauzelor fizice: lubrifiante, tratament local cu estrogen la nevoie, tratarea infecțiilor.
Studiile arată rate foarte bune de succes pentru vaginism, mai ales când tratamentul combină mai multe abordări.
Despre plăcere în timpul tratamentului
Un lucru pe care îl subliniez mereu: în timp ce lucrăm pe durere, plăcerea nu trebuie suspendată. Femeia poate avea orgasm prin alte forme de stimulare. Am scris în cartea despre multiorgasm un capitol despre sexul fără penetrare. Pentru multe cupluri, această perioadă devine una de descoperire, nu de lipsă.
Ce poate face partenerul
Partenerul are un rol esențial. Primul lucru e să nu insiste niciodată pe penetrare dureroasă. Fiecare experiență dureroasă întărește frica. Al doilea e să nu ia problema personal. Vaginismul nu e o respingere a lui. Al treilea e să participe la tratament, dacă femeia dorește, cu răbdare. Mulți parteneri spun că acest proces a adus o tandrețe nouă în relație.
O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ
O femeie de douăzeci și nouă de ani, căsătorită de trei ani, nu a reușit niciodată să aibă raport sexual cu penetrare. Are orgasm prin stimulare clitoridiană, dar se simte „o femeie incompletă”. Vrea copii și se teme.
Lucrăm în echipă cu o kinetoterapeută. Ea învață relaxarea, apoi folosește dilatatoare, treptat. În cabinet lucrăm pe frică și pe rușinea că „nu e normală”. Soțul participă la câteva ședințe.
După cinci luni, îmi trimite un mesaj scurt: „Am reușit. Nu a durut.” La următoarea ședință, spune ceva frumos: „Nu mai sunt incompletă. Dar acum știu că nici înainte nu eram.”
Întrebări pentru tine
Simți durere sau frică la penetrare? De când? Ai continuat să faci sex dureros ca să nu-l dezamăgești pe partener? Ce ți-ar trebui ca să cauți ajutor?
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te
Ce reținem
Vaginismul și dispareunia, reunite în DSM-5 sub numele de tulburare de durere genito-pelviană și penetrare, afectează orgasmul prin frică, atenție captată, lubrifiere scăzută și asocieri negative. Cauzele sunt fizice și psihologice, adesea împletite. Tratamentul combinat, ginecologic, kinetoterapeutic, psihoterapeutic și de cuplu, are rezultate foarte bune, iar plăcerea poate continua pe alte căi în timpul lui.
Cred că nicio femeie nu ar trebui să facă sex care o doare. Nu din datorie, nu din iubire, nu din frica de a pierde pe cineva. Durerea nu e un preț al intimității.
Opinia mea fermă este că vaginismul și durerea la penetrare nu sunt sentințe. Sunt probleme care au soluții bine cunoscute. Iar drumul spre ele începe cu un gest de curaj: să spui cuiva, cu voce tare, ce ți se întâmplă.
Surse informaționale
- American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5). Arlington, VA: APA.
- Binik, Y. M. (2010). The DSM diagnostic criteria for vaginismus. Archives of Sexual Behavior, 39(2), 278–291.
- Bergeron, S., Corsini-Munt, S., Aerts, L., Rancourt, K., & Rosen, N. O. (2015). Female sexual pain disorders: A review of the literature on etiology and treatment. Current Sexual Health Reports, 7(3), 159–169.
- ter Kuile, M. M., Both, S., & van Lankveld, J. J. D. M. (2010). Cognitive behavioral therapy for sexual dysfunctions in women. Psychiatric Clinics of North America, 33(3), 595–610.
