Capitolul 77: Orgasmul slab sau „plat”: când vine, dar aproape nu se simte

„Ajung, dar parcă nu ajung.” Așa descriu unele femei o experiență greu de pus în cuvinte. Corpul face drumul, apare o mică contracție, poate o senzație de eliberare, dar valul nu vine. Orgasmul e acolo, tehnic vorbind, dar e plat, ca o fotografie decolorată a ceva ce ar trebui să fie viu.

O dificultate despre care se vorbește puțin

Majoritatea discuțiilor despre orgasm se concentrează pe prezența sau absența lui. Intensitatea este rareori luată în serios. Și totuși DSM-5 include explicit „intensitatea mult redusă a senzațiilor orgasmice” printre formele tulburării orgasmice feminine. Nu e un moft. E o pierdere reală de calitate a vieții.

Am vorbit, în capitolul despre intensitatea orgasmului, despre faptul că orgasmele variază firesc: unele sunt valuri mici, altele furtuni. Aici vorbim despre altceva: despre situația în care toate devin mici, constant, iar femeia simte că a pierdut ceva.

Ce influențează intensitatea

Nivelul de excitație înainte de orgasm. Este probabil factorul cel mai important. Un orgasm care vine după o excitație scurtă și superficială e, de obicei, mai slab. Unul care vine după o excitație lungă, construită, pe un platou bine susținut, e mai intens. Am descris faza de platou în prima parte a cărții.

Mușchii planșeului pelvin. Contracțiile orgasmice sunt făcute de acești mușchi. Când sunt slăbiți, după nașteri, odată cu vârsta, după unele operații, contracțiile pot fi mai slabe și senzația mai redusă. Când sunt prea încordați cronic, pot și ei limita senzația.

Medicamentele. Antidepresivele ISRS nu doar întârzie orgasmul, ci îl pot și aplatiza. Femeile descriu adesea că „simt mai puțin tot, inclusiv plăcerea”.

Hormonii. Scăderea estrogenului în menopauză poate reduce fluxul sangvin genital și sensibilitatea. Rolul testosteronului la femei este discutat, iar unele femei cu niveluri foarte scăzute raportează orgasme mai slabe.

Oboseala și stresul. Un corp epuizat are mai puține resurse pentru răspunsul sexual.

Controlul și reținerea. Multe femei, fără să-și dea seama, își țin respirația, își încordează maxilarul, își controlează mișcările. Orgasmul vine, dar e „comprimat”. Am vorbit despre asta în capitolul despre sunetele plăcerii.

Emoțiile. Distanța emoțională față de partener, furia nespusă, tristețea pot reduce intensitatea, chiar dacă orgasmul apare.

Diferența dintre a ajunge și a te lăsa

Există o distincție pe care o fac des în cabinet. Unele femei „ajung” la orgasm: îl obțin, ca pe o sarcină îndeplinită. Altele „se lasă” în el: îi permit să le ducă. Prima variantă produce, de obicei, orgasme mai scurte și mai slabe. A doua, orgasme mai ample.

Diferența nu ține de corp, ci de atitudine. Femeile obișnuite să controleze, să performeze, să termine repede, tind să „ajungă”. Iar când intensitatea scade, își pun întrebări despre corp, nu despre felul în care îl locuiesc.

Ce ajută

Prelungirea excitației. Una dintre cele mai eficiente tehnici este așa-numitul edging: apropierea de orgasm, apoi o scădere ușoară a stimulării, apoi o nouă apropiere, de câteva ori. Platoul se lungește, iar orgasmul care vine la final e adesea mai intens.

Exercițiile Kegel. Antrenarea mușchilor pelvieni, despre care am scris în cartea despre multiorgasm, în capitolul 37, poate crește intensitatea contracțiilor. Când mușchii sunt prea încordați, un kinetoterapeut specializat în planșeu pelvin poate ajuta cu exerciții de relaxare.

Respirația liberă. A lăsa respirația să se adâncească și să accelereze în apropierea vârfului, nu a o ține.

Mișcarea. Unele femei descoperă că mișcarea bazinului, a corpului întreg, amplifică senzația.

Revizuirea medicamentelor împreună cu medicul.

Lucrul cu emoțiile și cu relația, atunci când intensitatea a scăzut doar cu un anumit partener.

Corpul obosit, orgasmul obosit

Merită să insist puțin asupra oboselii, pentru că e cea mai banală și cea mai ignorată cauză. O femeie care doarme cinci ore pe noapte, care lucrează, are grijă de copii și de părinți, care face sex la unsprezece seara, după ce a terminat tot, are un sistem nervos care funcționează pe rezervă. Orgasmul vine, dar fără combustibil.

În cartea despre multiorgasm am scris un capitol despre somnul și orgasmul. Concluzia de acolo e valabilă și aici: odihna nu e un lux, ci o condiție a plăcerii. Multe cupluri descoperă că o întâlnire intimă într-o dimineață de weekend, după un somn bun, are altă culoare decât zece întâlniri grăbite în serile din timpul săptămânii.

Uneori, cea mai bună intervenție pentru un orgasm plat nu e în dormitor, ci în agendă.

Ce poate face partenerul

Partenerul poate ajuta în primul rând prin răbdare. Un orgasm intens are nevoie de o excitație bine construită, iar asta cere timp. Poate ajuta și oprind ușor stimularea când ea e aproape, la cererea ei, pentru a prelungi platoul. Și poate crea un spațiu în care ea să nu simtă nevoia să se controleze: nici sunetele, nici mișcările, nici chipul.

O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ

O femeie de cincizeci și doi de ani spune că orgasmele ei au devenit „ca un strănut”. Vin, trec, nu lasă nimic.

Discutăm. A trecut prin menopauză, are două nașteri, lucrează mult și doarme puțin. În timpul sexului, spune ea, „mă grăbesc să termin, ca să nu-l țin”.

Lucrăm pe mai multe planuri. Ginecologul îi recomandă un tratament local cu estrogen. O kinetoterapeută îi arată exerciții pentru planșeul pelvin. Noi lucrăm pe grabă. Îi propun ca, de câteva ori, să se apropie de orgasm și să se oprească, fără să ajungă.

După două luni, îmi spune, râzând: „Nu mai e strănut. E iar ceva ce simt până în degetele de la picioare.”

Întrebări pentru tine

Cât timp îți permiți să stai în excitație înainte de orgasm? Îți ții respirația sau o lași liberă? Când ai simțit ultima dată un orgasm care te-a cuprins cu totul și ce era altfel atunci?

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Ce reținem

Orgasmul slab, cu intensitate mult redusă, este o formă recunoscută de dificultate orgasmică. Intensitatea depinde de nivelul excitației anterioare, de mușchii pelvieni, de hormoni, de medicamente, de oboseală, de control și de emoții. Ajută prelungirea platoului, exercițiile pentru planșeul pelvin, respirația liberă, mișcarea și revizuirea tratamentelor.