Capitolul 63: Perfecționismul în dormitor: când plăcerea devine o probă de excelență
Partea D · Psihologia orgasmului
CAPITOLUL 63
Perfecționismul în dormitor: când plăcerea devine o probă de excelență
✦ ✦ ✦
Există femei care fac totul bine. La serviciu, acasă, cu copiii, cu prietenii. Sunt organizate, atente, exigente. Și, de multe ori, fără să-și dea seama, aduc aceeași exigență în pat. Acolo, însă, perfecțiunea nu ajută. Dimpotrivă.
Două feluri de perfecționism
Psihologii Paul Hewitt și Gordon Flett au arătat că perfecționismul nu este un singur lucru. Există un perfecționism orientat spre sine, în care îți impui standarde foarte înalte. Există unul orientat spre ceilalți, în care aștepți perfecțiune de la alții. Și există perfecționismul prescris social: convingerea că ceilalți așteaptă de la tine să fii fără cusur.
În sexualitate, cercetătorii au preluat aceste dimensiuni și au descris perfecționismul sexual. Un studiu condus de Joachim Stoeber a arătat că perfecționismul sexual prescris social, adică impresia că partenerul așteaptă performanță, se asocia cu mai multă anxietate sexuală, cu o imagine de sine sexuală mai slabă și cu mai multe dificultăți.
Cum arată în pat
Femeia perfecționistă nu se gândește, de obicei, „trebuie să fiu perfectă”. Gândurile ei sunt mai subtile.
„Ar trebui să ajung deja.” „Durează prea mult.” „Arăt ciudat în poziția asta.” „Nu sunt destul de udă.” „El se plictisește.” „Data trecută a mers mai bine.”
Fiecare gând este o mică evaluare. Iar evaluarea mută atenția din corp în cap. Am descris acest fenomen în capitolul despre spectatoring: femeia devine propriul ei examinator, iar corpul devine subiectul examenului.
Orgasmul nu vine la comandă. Cu cât îl ceri mai insistent, cu atât se ascunde mai bine. E unul dintre puținele domenii ale vieții în care efortul direct are efect invers.
Cred că perfecționismul sexual este una dintre cele mai frecvente frâne pe care le întâlnesc la femeile competente și de succes. Opinia mea este că ele nu au nevoie de mai multă disciplină în pat, ci de permisiunea de a fi imperfecte.
De ce efortul blochează plăcerea
Excitația sexuală are nevoie de sistemul nervos parasimpatic, cel al relaxării și al siguranței. Evaluarea și presiunea activează sistemul simpatic, cel al alertei. Cele două pot coexista o vreme, dar când alerta crește prea mult, frâna câștigă.
În modelul controlului dual, descris de Erick Janssen și John Bancroft, perfecționismul acționează ca o frână puternică. Nu contează cât de bine apeși accelerația dacă piciorul celălalt stă pe frână.
Mai e un aspect. Perfecționistele tind să compare. Cu ce a fost data trecută, cu ce au citit, cu ce cred că trăiesc alte femei. Comparația este un alt fel de evaluare, la fel de distructivă.
Semne că perfecționismul îți fură plăcerea
Te gândești la orgasm ca la un rezultat de atins, nu ca la o experiență de trăit. Îți notezi mental „reușitele” și „eșecurile”. Simți vinovăție sau frustrare când nu ajungi la orgasm. Îți faci griji că partenerul se plictisește dacă durează. Îți controlezi constant sunetele, chipul, corpul. Evaluezi după fiecare întâlnire intimă cum a fost.
Un semn mai subtil: te simți mai liniștită după ce partenerul a terminat, pentru că „presiunea a trecut”. Când sexul se încheie cu ușurare, nu cu bucurie, perfecționismul a avut, probabil, ultimul cuvânt.
Dacă te regăsești în mai multe dintre acestea, nu ești singură. E un tipar foarte răspândit, mai ales la femeile care au fost lăudate toată viața pentru performanță.
Ce se poate face
Schimbă obiectivul. În loc de „să ajung la orgasm”, încearcă „să simt cât mai mult”. Pare un detaliu, dar schimbă complet relația cu experiența. Plăcerea nu mai e o linie de sosire, ci un drum.
Introduce seri fără scop. Exercițiile de tip sensate focus, propuse de Masters și Johnson, interzic temporar orgasmul tocmai ca să elimine presiunea. Paradoxal, multe femei descoperă plăcerea exact atunci când nu mai au voie să o caute.
Observă vocea critică, nu o asculta. Tehnicile de mindfulness te învață să observi un gând ca pe un nor care trece. „Am gândul că durează prea mult” e diferit de „durează prea mult”.
Vorbește cu partenerul. De multe ori, presiunea percepută e mult mai mare decât cea reală. Mulți parteneri sunt surprinși să afle că femeia credea că trebuie să se grăbească.
Lucrează cu perfecționismul în general. Rareori el apare doar în pat. Psihoterapia cognitiv-comportamentală are protocoale bine dezvoltate pentru perfecționism, iar rezultatele se văd și în viața intimă.
O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ
O femeie de treizeci și patru de ani, avocată, vine la cabinet cu o descriere precisă: „Ajung la orgasm cam o dată din cinci. Vreau să ajung la patru din cinci.”
Formularea ei spune aproape tot. Sexul devenise un proiect cu indicatori de performanță.
Îi propun ceva ce o irită la început: timp de o lună, nu are voie să urmărească orgasmul. Doar să observe trei senzații plăcute la fiecare întâlnire intimă și să le noteze. Fără scor.
În a treia săptămână, îmi spune, aproape iritată: „Am avut orgasm de două ori și nu era voie.” Râdem amândouă. A fost primul moment în care a înțeles că plăcerea ei nu răspunde la presiune, ci la libertate.
Perfecționismul și partenerul
Uneori, presiunea nu vine doar din interior. Există parteneri care, fără intenție rea, transformă orgasmul femeii într-un trofeu personal. Întreabă insistent „ai terminat?”, se simt jigniți când răspunsul e nu, încearcă din ce în ce mai tare. Pentru o femeie perfecționistă, această atenție devine o povară dublă: nu mai are de mulțumit doar propriul judecător interior, ci și orgoliul lui.
De aceea, în terapie lucrez des cu amândoi. Partenerul învață că plăcerea ei nu este o notă care i se dă lui. Femeia învață că poate spune „azi mi-a fost bine și fără orgasm” fără să se scuze.
Când amândoi renunță la tabelul de scor, sexul redevine ce ar trebui să fie: o întâlnire, nu o evaluare. Iar întâlnirile reușite au loc, de obicei, între oameni care nu se notează unul pe altul.
Întrebări pentru tine
Cum îți vorbești după o seară intimă care nu a mers cum voiai? Ce s-ar întâmpla dacă, timp de o lună, orgasmul nu ar mai fi un obiectiv? În ce alte zone ale vieții îți ceri nota zece?
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te
Ce reținem
Perfecționismul sexual, mai ales impresia că partenerul așteaptă performanță, se asociază cu anxietate și dificultăți orgasmice. El transformă sexul în examen și activează frânele sistemului nervos. Remediile includ schimbarea obiectivului de la rezultat la senzație, serile fără scop, observarea vocii critice, dialogul cu partenerul și lucrul cu perfecționismul în viața de zi cu zi.
Cred că dormitorul este unul dintre puținele locuri în care excelența nu se obține prin efort. Acolo câștigă cine se lasă, nu cine se străduiește.
Opinia mea fermă este că o femeie care își permite să fie imperfectă în pat descoperă o libertate pe care nicio reușită profesională nu i-a oferit-o. Plăcerea nu are nevoie de nota zece. Are nevoie de prezență.
Surse informaționale
- Hewitt, P. L., & Flett, G. L. (1991). Perfectionism in the self and social contexts. Journal of Personality and Social Psychology, 60(3), 456–470.
- Stoeber, J., & Harvey, L. N. (2016). Multidimensional sexual perfectionism and female sexual function: A longitudinal investigation. Archives of Sexual Behavior, 45(8), 2003–2014.
- Bancroft, J., & Janssen, E. (2000). The dual control model of male sexual response. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 24(5), 571–579.
- Masters, W. H., & Johnson, V. E. (1970). Human Sexual Inadequacy. Boston: Little, Brown.
