Capitolul 60: Autocompasiunea: blândețea față de tine ca drum spre plăcere
Partea D · Psihologia orgasmului
CAPITOLUL 60
Autocompasiunea: blândețea față de tine ca drum spre plăcere
✦ ✦ ✦
Multe dintre barierele discutate în această carte au o rădăcină comună: o voce interioară aspră. Ea critică corpul, judecă plăcerea, evaluează performanța, cere perfecțiune. Antidotul acestei voci nu este laudă de sine, ci ceva mai profund și mai blând: autocompasiunea. În acest capitol vorbim despre ea și despre locul ei în sexualitate.
Ce este autocompasiunea
Psihologa Kristin Neff a definit autocompasiunea prin trei componente. Prima este bunătatea față de sine: a te trata cu blândețe când suferi sau greșești, nu cu critică. A doua este umanitatea comună: a înțelege că dificultățile tale fac parte din experiența umană, nu te izolează. A treia este atenția conștientă: a-ți observa emoțiile fără să le exagerezi și fără să le ignori.
Autocompasiunea nu înseamnă a-ți scuza orice sau a nu mai vrea să crești. Înseamnă a te sprijini pe drum, ca pe un prieten drag.
Autocompasiunea și sexualitatea
Cercetările din ultimii ani au început să studieze legătura dintre autocompasiune și viața sexuală. Ele sugerează că persoanele cu mai multă autocompasiune au, în general, o imagine corporală mai bună, mai puțină anxietate legată de sex și o satisfacție sexuală mai mare. Logica este simplă: o femeie care nu se judecă aspru își poate permite să fie prezentă, să greșească, să exploreze și să ceară.
Cred că autocompasiunea este puntea dintre a ști ce ar trebui să faci și a reuși să o faci. Opinia mea este că nicio tehnică sexuală nu funcționează pe termen lung într-o minte care se pedepsește.
Cum arată în dormitor
Autocompasiunea în viața intimă poate suna așa: „Azi nu am ajuns la orgasm. Sunt obosită. E în regulă.” „Corpul meu s-a schimbat după naștere. A făcut ceva extraordinar.” „Mi-e greu să spun ce îmi place. E normal să fie greu la început.” „Nu sunt singura care se simte așa.”
Fiecare dintre aceste fraze scade tensiunea și creează loc pentru plăcere.
Cum se exersează
Kristin Neff și Christopher Germer au dezvoltat programe de antrenament al autocompasiunii. Câteva exerciții simple: să-ți vorbești, în momente grele, cum i-ai vorbi unei prietene; să-ți pui mâna pe inimă și să-ți spui o frază blândă; să observi vocea critică și să o întrebi ce încearcă, de fapt, să protejeze.
Cum îți vorbești după o întâlnire intimă care nu a mers cum ai fi vrut? Ai vorbi la fel cu o prietenă?
O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ
O femeie de treizeci și șapte de ani, foarte exigentă cu ea însăși, își descrie viața sexuală ca pe o listă de eșecuri: „N-am reușit, iar n-am reușit.” Fiecare întâlnire intimă devine un examen pe care îl pică.
Lucrăm pe autocompasiune, mai întâi în alte domenii ale vieții: munca, maternitatea. Apoi în intimitate. Ea învață să-și spună, după o seară fără orgasm: „A fost o seară caldă. A contat.” Treptat, examenele dispar. Orgasmele vin mai des, iar când nu vin, nu mai doare. Spune: „Am încetat să fiu profesoara mea cea mai rea.”
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te
Ce am parcurs până aici
Cu acest capitol, cartea ajunge la jumătatea părții despre psihologia orgasmului. Am vorbit despre spectatoring, simulare, adevăr, vinovăție moștenită, încredere, prezență și autocompasiune. În capitolele următoare vom continua cu alte teme psihologice și apoi vom trece la dificultățile orgasmice și la cuplu.
Ce reținem
Autocompasiunea are trei componente: bunătatea față de sine, umanitatea comună și atenția conștientă. Ea este asociată cu o imagine corporală mai bună, mai puțină anxietate sexuală și mai multă satisfacție. În intimitate, ea scade tensiunea și creează loc pentru plăcere. Se poate exersa prin exerciții simple și prin felul în care îți vorbești.
Cred că autocompasiunea este fundația tăcută a unei sexualități sănătoase. Fiziologia ne arată ce poate face corpul; psihologia ne arată că el o face mai ușor atunci când nu este pedepsit.
Opinia mea fermă este că fiecare femeie merită să fie, pentru ea însăși, o prietenă blândă, nu un judecător sever. Iar o femeie care se tratează cu blândețe descoperă că plăcerea nu este o recompensă pe care trebuie s-o merite, ci un dar pe care și-l poate primi.
Surse informaționale
- Neff, K. D. (2003). Self-compassion: An alternative conceptualization of a healthy attitude toward oneself. Self and Identity, 2(2), 85–101.
- Neff, K. D., & Germer, C. K. (2013). A pilot study and randomized controlled trial of the mindful self-compassion program. Journal of Clinical Psychology, 69(1), 28–44.
- Woertman, L., & van den Brink, F. (2012). Body image and female sexual functioning and behavior: A review. Journal of Sex Research, 49(2–3), 184–211.
- Gilbert, P. (2010). The Compassionate Mind. London: Constable.
