Capitolul 36: Intensitatea orgasmului: de ce unele sunt valuri mici și altele furtuni
Partea B · Tipuri de orgasm
CAPITOLUL 36
Intensitatea orgasmului: de ce unele sunt valuri mici și altele furtuni
✦ ✦ ✦
Nu toate orgasmele sunt la fel. Unele trec aproape neobservate, ca un val mic care se retrage repede. Altele cutremură tot corpul și lasă în urmă lacrimi sau râs. Aceeași femeie poate trăi ambele tipuri în aceeași săptămână. În acest capitol încerc să explic de ce intensitatea variază atât de mult și ce înseamnă această variație.
Ce s-a măsurat
În laborator, Roy Levin și Gorm Wagner au cerut femeilor să evalueze intensitatea orgasmelor și au măsurat, în paralel, durata și fluxul de sânge din vagin. Durata orgasmelor raportate a variat mult, cu o medie de aproximativ douăzeci de secunde. Intensitatea subiectivă nu a corespuns întotdeauna cu măsurătorile fiziologice.
Studiul lui Bohlen și colaboratorilor a arătat că numărul și forța contracțiilor pelviene diferă de la un orgasm la altul. Unele orgasme au multe contracții puternice, altele puține și slabe. Totuși, nici aici legătura cu intensitatea trăită nu a fost perfectă.
Ce influențează intensitatea
Mai mulți factori par să conteze. Nivelul excitației dinaintea orgasmului: un platou lung și bogat duce adesea la un orgasm mai intens decât unul grăbit. Starea corpului: oboseala, durerea, ciclul menstrual, consumul de alcool sau anumite medicamente pot atenua intensitatea. Starea minții: grija, autoobservarea și distragerea atenției reduc trăirea, în timp ce prezența și abandonul o amplifică.
Contează și relația. Femeile descriu adesea orgasme intense în momente de apropiere emoțională puternică, de reconciliere sau de încredere profundă. Mah și Binik au propus un model în care orgasmul are atât o dimensiune senzorială, cât și una cognitiv-afectivă, iar ambele contribuie la intensitate.
Cred că intensitatea orgasmului este un barometru al întregii vieți a femeii, nu doar al tehnicii. Opinia mea este că atunci când orgasmele devin „șterse” merită să privim și oboseala, și relația, și sufletul.
„Mai puternic” nu înseamnă „mai bun”
Cultura noastră iubește superlativele, iar în sexualitate această tendință poate face rău. Un orgasm blând, cald, liniștit poate fi exact ce are nevoie femeia într-o seară. A-l compara cu cel mai intens orgasm din viață îl transformă într-o dezamăgire.
Când femeile îmi spun că orgasmele lor sunt „mai slabe ca înainte”, întreb întâi: te deranjează pe tine sau ești îngrijorată că ar trebui să te deranjeze? Răspunsul schimbă mult direcția terapiei.
Cum ar arăta pentru tine un orgasm „bun”? Intens, lung, liniștitor, apropiat? Și dacă ar fi să alegi, ce ai prefera în seara asta?
O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ
O femeie de patruzeci și opt de ani vine îngrijorată că orgasmele ei „s-au stins”. Medicul nu a găsit o cauză fizică. Discutând, aflăm că lucrează peste program, are grijă de un părinte bolnav și doarme cinci ore pe noapte.
Orgasmele ei nu s-au stins, ci au obosit odată cu ea. Lucrăm pe odihnă, pe limite și pe timp pentru ea însăși, nu pe tehnici sexuale. După câteva luni, spune că orgasmele „au culoare din nou”. Corpul ei nu fusese defect; era doar epuizat.
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te
Ce reținem
Intensitatea orgasmului variază de la un orgasm la altul și de la o femeie la alta. Durata, numărul și forța contracțiilor pot fi măsurate, dar nu corespund perfect cu intensitatea trăită. Excitația anterioară, starea corpului, atenția și relația influențează puternic intensitatea. Un orgasm mai puternic nu este neapărat mai bun.
Cred că intensitatea orgasmului ne arată cât de mult este plăcerea legată de întreaga viață a unei femei. Fiziologia oferă mecanismele; psihologia ne arată că oboseala, grija și relația se pot vedea direct în felul în care trăiești plăcerea.
Opinia mea fermă este că nu trebuie să urmărim orgasme tot mai puternice, ci o viață în care plăcerea are loc. Când femeia doarme, este ascultată, iubită și are timp pentru ea, orgasmele își găsesc singure intensitatea potrivită.
Surse informaționale
- Levin, R. J., & Wagner, G. (1985). Orgasm in women in the laboratory: Quantitative studies on duration, intensity, latency, and vaginal blood flow. Archives of Sexual Behavior, 14(5), 439–449.
- Bohlen, J. G., Held, J. P., Sanderson, M. O., & Ahlgren, A. (1982). The female orgasm: Pelvic contractions. Archives of Sexual Behavior, 11(5), 367–386.
- Mah, K., & Binik, Y. M. (2002). Do all orgasms feel alike? Evaluating a two-dimensional model of the orgasm experience across gender and sexual context. Journal of Sex Research, 39(2), 104–113.
- Mah, K., & Binik, Y. M. (2001). The nature of human orgasm: A critical review of major trends. Clinical Psychology Review, 21(6), 823–856.
- Basson, R. (2000). The female sexual response: A different model. Journal of Sex & Marital Therapy, 26(1), 51–65.
