Capitolul 23: Orgasmul vaginal: ce înseamnă, de fapt, „prin penetrare”
Partea B · Tipuri de orgasm
CAPITOLUL 23
Orgasmul vaginal: ce înseamnă, de fapt, „prin penetrare”
✦ ✦ ✦
După capitolul despre disputa freudiană, s-ar putea crede că orgasmul vaginal este un mit. Nu este. Există femei care ajung la orgasm prin penetrare, fără stimulare clitoriană directă, și descriu această experiență ca pe una distinctă. Întrebarea nu este dacă există, ci ce este, de fapt, și de ce nu este la îndemâna tuturor. În acest capitol încerc să răspund cât mai clar.
Ce numim „orgasm vaginal”
În limbajul de zi cu zi, orgasmul vaginal este orgasmul care apare în timpul penetrării, fără ca clitorisul să fie atins direct. Numele sugerează că vaginul singur ar produce orgasmul. Anatomia ne arată un tablou mai nuanțat. În timpul penetrării sunt stimulate mai multe structuri deodată: pereții vaginului, rădăcinile și bulbii clitorisului care îi înconjoară, uretra, peretele anterior al vaginului și, la penetrarea profundă, colul uterin.
Mulți cercetători consideră astăzi că ceea ce numim orgasm vaginal este, în mare parte, un orgasm declanșat prin stimularea indirectă a părții interne a clitorisului și a structurilor vecine. Alții susțin că există și contribuții specifice, de exemplu prin stimularea colului uterin, despre care vom vorbi într-un capitol separat.
Sensibilitatea vaginului
Pereții vaginului sunt mai puțin sensibili la atingere fină decât clitorisul, mai ales în cele două treimi interioare. Ei sunt însă sensibili la presiune și la întindere. De aceea, multe femei descriu senzațiile din timpul penetrării ca fiind „mai difuze”, „mai pline”, „mai profunde” decât cele din stimularea clitoriană, care sunt descrise ca „mai precise” sau „mai ascuțite”.
Treimea exterioară a vaginului, cu platforma orgasmică, este mai bogat inervată și participă intens la plăcere, așa cum am văzut în partea întâi.
De ce unele femei și altele nu
Studiile arată că o minoritate de femei ajung la orgasm prin penetrare fără stimulare clitoriană suplimentară. Diferențele par să aibă mai multe surse: anatomice, cum ar fi distanța dintre clitoris și intrarea în vagin, despre care vorbim în capitolul următor; legate de experiență și de învățare; legate de poziție, ritm și durată; și psihologice, precum relaxarea, încrederea și lipsa presiunii.
Cred că diferențele dintre femei nu trebuie transformate în clasamente. Opinia mea este că o femeie care ajunge la orgasm prin penetrare nu este „mai matură”, iar una care nu ajunge nu este „mai puțin femeie”.
Experiența subiectivă
Femeile care trăiesc ambele tipuri de orgasm descriu adesea diferențe. Unele spun că orgasmul din penetrare este mai „întins”, mai „cald”, mai „emoțional”. Altele spun că este mai slab. Altele nu observă nicio diferență. Cercetătorii Kenneth Mah și Yitzchak Binik au arătat, în studiile lor despre descrierea orgasmului, că experiența subiectivă variază mult în funcție de context, inclusiv de faptul că orgasmul are loc singură sau cu partenerul.
Așadar, o parte din ce femeile atribuie „vaginului” poate ține de context: prezența partenerului, apropierea fizică, emoția relației. Aceste elemente sunt reale și importante, chiar dacă nu sunt anatomice.
Dacă ai trăit orgasme în moduri diferite, cum le-ai descrie? Ce crezi că le deosebea: corpul, ritmul sau omul de lângă tine?
O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ
O femeie de patruzeci de ani spune că, de câțiva ani, ajunge la orgasm prin penetrare, lucru care nu i se întâmpla în tinerețe. Se întreabă ce s-a schimbat. Discutând, descoperim mai multe lucruri: se cunoaște mai bine, știe ce poziții îi permit să-și ajusteze unghiul, are un partener răbdător și, mai ales, nu mai simte presiunea de a „reuși”.
Spune la final: „Cred că am învățat să mă las.” Nu i s-a schimbat anatomia, ci relația cu propriul corp. Pentru multe femei, aceasta este, de fapt, cheia.
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te
Ce reținem
Orgasmul vaginal este orgasmul care apare în timpul penetrării, fără stimulare clitoriană directă. În timpul penetrării sunt stimulate mai multe structuri, inclusiv partea internă a clitorisului. O minoritate de femei ajung la orgasm astfel, iar diferențele țin de anatomie, de învățare, de poziție și de psihologie. Experiența subiectivă poate fi diferită, iar contextul relațional contează mult.
Cred că orgasmul vaginal merită să fie scos atât din mitologia freudiană, cât și din scepticismul care îl neagă. Fiziologia ne arată că el implică o rețea întreagă de structuri; psihologia ne arată că este influențat puternic de relaxare, încredere și context.
Opinia mea fermă este că nicio femeie nu trebuie să urmărească orgasmul vaginal ca pe un trofeu. Dacă apare, e o bucurie. Dacă nu apare, viața ei sexuală poate fi la fel de bogată. Ce contează este ca plăcerea să fie căutată, nu demonstrată.
Surse informaționale
- Masters, W. H., & Johnson, V. E. (1966). Human Sexual Response. Boston: Little, Brown and Company.
- Jannini, E. A., Buisson, O., & Rubio-Casillas, A. (2014). Beyond the G-spot: Clitourethrovaginal complex anatomy in female orgasm. Nature Reviews Urology, 11(9), 531–538.
- Mah, K., & Binik, Y. M. (2002). Do all orgasms feel alike? Evaluating a two-dimensional model of the orgasm experience across gender and sexual context. Journal of Sex Research, 39(2), 104–113.
- Lloyd, E. A. (2005). The Case of the Female Orgasm: Bias in the Science of Evolution. Cambridge, MA: Harvard University Press.
- Levin, R. J. (2003). The G-spot: Reality or illusion? Sexual and Relationship Therapy, 18(1), 117–119.
