Capitolul 150: Orgasmul în alte culturi: ce ne învață lumea despre plăcerea femeii

E ușor să credem că felul în care trăim sexualitatea e „natural”. Dar o privire în alte culturi arată o diversitate surprinzătoare: ce e normal într-un loc e de neconceput în altul. Această diversitate nu e doar o curiozitate antropologică. Ne ajută să vedem că multe dintre lucrurile pe care le considerăm „așa sunt femeile” sunt, de fapt, „așa am învățat noi”.

Ce arată cercetările transculturale

Studiul internațional Global Study of Sexual Attitudes and Behaviors, realizat în aproape treizeci de țări, a arătat diferențe mari între regiuni în ceea ce privește satisfacția sexuală și problemele sexuale ale femeilor. Femeile din țările cu mai multă egalitate între sexe raportau, în medie, o satisfacție sexuală mai mare. Cercetătorii au sugerat că egalitatea din viața de zi cu zi se reflectă și în pat.

Alte studii au arătat diferențe culturale în vinovăția sexuală, în dorință și în așteptările legate de plăcere. Un studiu realizat de Jane Woo, Lori Brotto și Boris Gorzalka a arătat că vinovăția sexuală explica o parte din diferențele de dorință dintre femei din culturi diferite. Am scris despre credința și orgasmul.

Câteva tradiții

India clasică. Kama Sutra, scrisă în primele secole ale erei noastre, e adesea redusă în Occident la o listă de poziții. În realitate, e un tratat despre arta de a trăi și de a iubi, care acordă atenție plăcerii femeii, curtării, comunicării.

Tradiția taoistă chineză. Textele vechi despre arta dormitorului considerau plăcerea femeii importantă pentru armonia și sănătatea amândurora și recomandau bărbaților răbdare și atenție.

Lumea islamică medievală. Unele texte medicale și juridice vorbeau despre dreptul soției la plăcere și despre importanța preludiului.

Mangaia, Polinezia. Antropologul Donald Marshall a descris, în anii ’60, o comunitate în care tinerii erau învățați explicit cum să ofere plăcere partenerei. Descrierile lui au fost ulterior criticate ca idealizate, dar ilustrează o idee: plăcerea femeii poate fi învățată și valorizată cultural.

Inis Beag, Irlanda. Un alt studiu antropologic, al lui John Messenger, a descris o comunitate rurală foarte restrictivă, în care multe femei nu știau ce e orgasmul. Contrastul cu Mangaia a devenit clasic în manualele de sexologie.

Aceste exemple trebuie privite cu prudență: nicio cultură nu e omogenă, iar descrierile antropologice vechi au limitele lor. Dar ele arată cât de mult poate influența cultura plăcerea.

Ce nu trebuie idealizat

Ar fi greșit să idealizăm alte culturi. În multe locuri ale lumii, femeile trăiesc și astăzi constrângeri severe: căsătorii forțate, mutilare genitală, lipsa accesului la contracepție, violență. Diversitatea culturală nu înseamnă că orice practică e acceptabilă. Drepturile sexuale, inclusiv dreptul la plăcere și la integritate corporală, sunt considerate universale de Asociația Mondială pentru Sănătate Sexuală.

Femeile între culturi

Tot mai multe femei trăiesc între culturi: emigrante, femei din cupluri mixte, femei crescute într-o cultură și trăind în alta. Multe românce plecate în străinătate descriu ciocnirea dintre mesajele de acasă și cele din noua țară. Unele simt o eliberare. Altele, o confuzie. Unele trăiesc o vinovăție nouă, față de familia rămasă acasă. Am scris în alte cărți despre copiii români născuți în diaspora.

Cuplurile mixte pot descoperi că au scenarii sexuale foarte diferite, moștenite din culturi diferite. Discuția despre aceste diferențe poate fi o sursă de tensiune sau de îmbogățire.

Ce putem învăța

Că plăcerea se învață. Culturile care o predau au femei care o trăiesc mai ușor.

Că egalitatea contează. Unde femeile sunt mai egale în viață, sunt mai mulțumite și în pat.

Că vinovăția e culturală. Și ce e cultural poate fi schimbat.

Că nu există un singur fel corect. Fiecare cuplu își poate construi propria cultură intimă.

Un exercițiu pentru acasă

Imaginează-ți că ai crescut într-o cultură în care plăcerea femeii era predată și sărbătorită. Ce ai fi știut altfel despre corpul tău? Ce rușini nu ai fi avut? Ce ai fi cerut de la parteneri?

Scrie răspunsurile. Apoi alege un singur lucru din această cultură imaginară pe care îl poți aduce în viața ta de acum. Multe femei descoperă că pot fi, într-un fel, pionierele unei culturi noi în propria familie.

Ce poate face partenerul

Partenerul poate privi cu curiozitate propriile moșteniri culturale și pe ale ei. Poate întreba ce a învățat ea despre plăcere în familia și în cultura ei. Poate împărtăși ce a învățat el. Și poate construi, împreună cu ea, o cultură a cuplului lor, în care plăcerea amândurora e la fel de prețioasă.

O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ

O femeie de treizeci și șapte de ani, plecată din România de la douăzeci și doi de ani, trăiește în Spania cu un partener spaniol. Spune că se simte „prea rigidă”, iar el „prea liber”. Discuțiile despre sex devin conflicte.

Lucrăm pe moștenirile fiecăruia. Ea povestește despre tăcerea din familia ei, el despre o familie în care se vorbea deschis. Descoperă că nu e vorba de cine are dreptate, ci de două culturi care se întâlnesc.

Îmi spune la final: „Am încetat să cred că eu sunt problema. Acum construim ceva al nostru, nici românesc, nici spaniol.”

Întrebări pentru tine

Ce ai moștenit din cultura ta despre plăcerea femeii? Ce ai păstra și ce ai lăsa în urmă? Cum ar arăta cultura intimă pe care ți-ai dori-o?

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Ce reținem

Cercetările transculturale arată diferențe mari în satisfacția sexuală a femeilor, legate de egalitatea dintre sexe și de vinovăția sexuală. Unele tradiții, din India, China sau lumea islamică medievală, au acordat atenție plăcerii femeii, iar studiile antropologice arată cât de mult o poate modela cultura. Diversitatea nu trebuie idealizată, iar drepturile sexuale sunt universale.