Coperta cărții „Sexterapie Radu Leca: Orgasmul” de psihologul Radu Leca

Capitolul 126: Cancerul de sân: corpul, imaginea și plăcerea după tratament

Sexterapie Radu Leca · Orgasmul
Partea H · Orgasmul și sănătatea
CAPITOLUL 126

Cancerul de sân: corpul, imaginea și plăcerea după tratament

✦ ✦ ✦

Cancerul de sân e cel mai frecvent cancer la femei. Datorită diagnosticului precoce și tratamentelor moderne, tot mai multe femei îl depășesc. Dar supraviețuirea nu e totul. Multe femei descriu, după tratament, o viață intimă transformată sau dispărută. Iar despre asta, în spitale, se vorbește prea puțin.

Cum afectează tratamentele sexualitatea

Chirurgia. Mastectomia sau tumorectomia schimbă corpul. Sânul, organ al hrănirii, dar și al plăcerii și al identității feminine, e modificat sau dispare. Am scris despre rolul sânilor în răspunsul sexual. Sensibilitatea zonei poate fi pierdută, chiar și după reconstrucție.

Chimioterapia. Oboseală extremă, greață, căderea părului, scăderea dorinței. La femeile tinere, poate induce menopauza, temporar sau definitiv.

Hormonoterapia. Multe cancere de sân sunt hormonosensibile. Tratamentele precum tamoxifenul sau inhibitorii de aromatază blochează efectele estrogenului sau producția lui, timp de cinci până la zece ani. Consecințele pot fi bufeuri, uscăciune vaginală severă, durere la penetrare, scăderea dorinței. Inhibitorii de aromatază, în special, sunt asociați cu simptome genitale intense.

Radioterapia. Oboseală, modificări ale pielii.

Imaginea corporală

Pentru multe femei, cea mai grea parte nu e fizică, ci emoțională. „Nu mă mai simt femeie.” „Nu vreau să mă vadă.” „Corpul meu m-a trădat.” Cicatricile, asimetria, lipsa unui sân, părul căzut, kilogramele luate sau pierdute schimbă profund felul în care o femeie se privește. Am scris despre imaginea corporală.

Studiile arată că femeile care au trecut prin mastectomie raportează adesea o imagine corporală mai afectată decât cele cu tumorectomie, iar reconstrucția ajută pe unele, dar nu pe toate.

Opinia lui Radu Leca

Cred că o femeie care a supraviețuit cancerului de sân merită nu doar să trăiască, ci să trăiască întreagă, inclusiv ca ființă care dorește și e dorită. Opinia mea este că recuperarea sexuală ar trebui să facă parte din orice plan de tratament oncologic.

Problema uscăciunii

Pentru femeile care urmează hormonoterapie, uscăciunea vaginală poate fi foarte severă, iar estrogenul vaginal, tratamentul clasic, e privit cu prudență, pentru că bolile hormonosensibile ridică întrebări. Decizia se ia întotdeauna împreună cu oncologul.

Opțiunile non-hormonale includ hidratantele vaginale folosite regulat, lubrifianții pe bază de silicon, uneori lidocaina locală înainte de penetrare pentru durere, kinetoterapia planșeului pelvin și dilatatoarele vaginale. Am scris despre sindromul genitourinar.

Orgasmul rămâne posibil

Chiar și atunci când penetrarea e dificilă, orgasmul rămâne, pentru majoritatea femeilor, posibil prin stimulare clitoridiană. Clitorisul nu e afectat direct de tratamentele pentru cancerul de sân. Excitația poate fi mai lentă, dar drumul nu e închis.

Partenerul

Partenerii trec și ei prin frică, tristețe, neputință. Unii nu știu cum să atingă corpul schimbat. Unii se tem să nu-i facă rău. Unii se retrag, iar femeia interpretează retragerea ca respingere. Alții devin doar îngrijitori. Comunicarea, uneori cu ajutorul unui terapeut, e esențială.

Femeile tinere

Cancerul de sân la vârste tinere aduce provocări suplimentare: menopauza indusă brusc, fertilitatea afectată, relațiile noi în care trebuie spusă povestea bolii. Multe tinere se întreabă când și cum să spună unui partener nou. Nu există o regulă. Contează ca femeia să se simtă pregătită și ca partenerul să merite această încredere.

Frica de recidivă

Chiar și după ce tratamentul s-a încheiat cu succes, multe femei trăiesc cu frica de recidivă. Fiecare control, fiecare durere neobișnuită readuce anxietatea. Această frică poate ocupa mult loc în minte și poate lăsa puțin spațiu pentru dorință.

Unele femei descriu, paradoxal, și o dorință nouă de a trăi intens după cancer, inclusiv în intimitate. Boala le-a arătat cât de prețios e timpul. Pentru ele, plăcerea devine o afirmare a vieții. Am văzut ambele reacții, uneori la aceeași femeie, în momente diferite. Psihoterapia poate ajuta la integrarea fricii, astfel încât ea să nu mai conducă viața, ci doar să o însoțească.

Ce ajută

Discuția cu echipa oncologică despre efectele sexuale, de la începutul tratamentului.

Hidratantele și lubrifianții, folosite constant.

Kinetoterapia planșeului pelvin și dilatatoarele, când penetrarea doare.

Redefinirea sexului, cu accent pe stimulare clitoridiană și atingere.

Lucrul pe imaginea corporală, individual sau în grup.

Grupurile de sprijin pentru femei care au trecut prin cancer.

Psihoterapia pentru frică, depresie și relație. Programele de tip mindfulness pentru supraviețuitoarele de cancer au arătat rezultate bune.

Un exercițiu pentru acasă

Când te simți pregătită, privește-ți cicatricea, singură, cu blândețe. Atinge-o. Observă ce simți: în piele și în inimă. Repetă de câteva ori, în zile diferite.

Apoi, dacă vrei, invită-ți partenerul să facă același lucru, cu mâna lui pe mâna ta. Multe femei spun că acest moment a fost unul dintre cele mai grele și mai vindecătoare din tot parcursul bolii. Corpul nu mai e ascuns. E acceptat.

Ce poate face partenerul

Partenerul poate privi și atinge corpul ei cu aceeași dorință ca înainte. Poate spune clar că o găsește frumoasă. Poate întreba ce zone îi fac plăcere acum și ce zone sunt sensibile. Și poate păstra intimitatea vie chiar și în perioadele de tratament, prin tandrețe, chiar fără sex.

O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ

O femeie de patruzeci și doi de ani, după mastectomie și în tratament cu inhibitori de aromatază, nu mai face sex de un an. Durerea la penetrare e mare, iar ea nu suportă să fie văzută.

Lucrăm cu oncologul pentru opțiuni non-hormonale și cu o kinetoterapeută. În cabinet, lucrăm pe imaginea corporală și pe doliul după sânul pierdut. Soțul vine la câteva ședințe. Plânge pentru prima dată în fața ei.

După câteva luni, ea îmi spune: „M-a sărutat pe cicatrice. Am crezut că o să mă rup. M-am adunat la loc.”

Întrebări pentru tine

Cum s-a schimbat relația ta cu corpul după tratament? Ce efecte sexuale ai observat și ai vorbit despre ele cu medicul? Ce ți-ar trebui ca să te simți din nou dorită?

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Ce reținem

Tratamentele pentru cancerul de sân, chirurgie, chimioterapie, hormonoterapie și radioterapie, pot afecta dorința, lubrifierea, sensibilitatea și imaginea corporală. Uscăciunea severă din hormonoterapie are soluții non-hormonale. Orgasmul prin stimulare clitoridiană rămâne posibil pentru majoritatea femeilor. Discuția cu echipa oncologică, kinetoterapia, lucrul pe imaginea corporală și psihoterapia ajută.

Opinia lui Radu Leca · concluzia capitolului

Cred că o cicatrice nu șterge o femeie. Doar îi scrie o nouă pagină pe piele, una despre curaj.

Opinia mea fermă este că recuperarea după cancer nu e completă până când femeia nu se simte din nou acasă în corpul ei, inclusiv în plăcere. Iar acest drum merită sprijinit cu aceeași seriozitate ca tratamentul însuși.

Surse informaționale

  1. Ganz, P. A., Rowland, J. H., Desmond, K., Meyerowitz, B. E., & Wyatt, G. E. (1998). Life after breast cancer: Understanding women’s health-related quality of life and sexual functioning. Journal of Clinical Oncology, 16(2), 501–514.
  2. Baumgart, J., Nilsson, K., Evers, A. S., Kallak, T. K., & Sundström Poromaa, I. (2013). Sexual dysfunction in women on adjuvant endocrine therapy after breast cancer. Menopause, 20(2), 162–168.
  3. Carter, J., Lacchetti, C., Andersen, B. L., et al. (2018). Interventions to address sexual problems in people with cancer: ASCO clinical practice guideline adaptation of Cancer Care Ontario guideline. Journal of Clinical Oncology, 36(5), 492–511.
  4. Brotto, L. A., Heiman, J. R., Goff, B., et al. (2008). A psychoeducational intervention for sexual dysfunction in women with gynecologic cancer. Archives of Sexual Behavior, 37(2), 317–329.
DescarcaPrinteaza

Similar Posts