Capitolul 40: Când explorarea devine presiune: semnale de alarmă
Partea E · Dezvoltarea abilității
CAPITOLUL 40
Când explorarea devine presiune: semnale de alarmă
✦ ✦ ✦

Această parte a cărții a descris pași concreți de explorare: masturbarea, pauza după primul vârf, respirația, mușchii pelvieni, răbdarea, jurnalul. Înainte de a merge mai departe, simt nevoia să opresc o clipă și să vorbesc despre riscul fiecărui program de dezvoltare: acela de a deveni, încet, o nouă sursă de presiune. Explorarea care începe din curiozitate se poate transforma, pe nesimțite, într-o datorie.
Cum arată presiunea
Primul semnal este schimbarea întrebării. La început, femeia se întreabă „ce simt?”. Când apare presiunea, se întreabă „am reușit?”. Al doilea semnal este dispariția plăcerii din momentele care nu aduc rezultatul dorit: un singur orgasm nu mai e bucurie, ci dezamăgire. Al treilea semnal este evitarea: femeia începe să amâne momentele intime, pentru că nu mai vrea să se confrunte cu „încă un eșec”.
Helen Singer Kaplan, una dintre fondatoarele terapiei sexuale moderne, a insistat asupra faptului că mulți pacienți ajung la dificultăți tocmai prin încercarea de a le rezolva cu efort. David Barlow a arătat mecanismul: atenția se mută de pe senzații pe evaluare, iar evaluarea inhibă răspunsul.
Cred că orice explorare sexuală poartă în ea riscul de a deveni examen. Opinia mea este că acest risc nu trebuie să ne oprească să explorăm, dar trebuie să ne facă vigilenți la semnele lui.
Presiunea venită din afară
Uneori presiunea nu vine din interior, ci de la partener. El a citit această carte sau altele, este entuziasmat și întreabă după fiecare întâlnire: „câte au fost?”. Alteori, presiunea vine din grupul de prietene, din rețelele sociale, din articole care prezintă multiorgasmul ca pe un standard al femeii „eliberate”.
Pedro Nobre și José Pinto-Gouveia au arătat că anumite convingeri despre sex, de pildă că o femeie „trebuie” să aibă orgasm, cresc vulnerabilitatea la dificultăți. Multiorgasmul poate deveni una dintre aceste convingeri, dacă este prezentat fără nuanțe.
Opinia mea este că un partener care numără orgasmele partenerei, oricât de bine intenționat ar fi, transformă intimitatea în competiție. Iar o femeie care se simte numărată are puține șanse să se simtă liberă.
Ce facem când apare presiunea
Primul pas este oprirea. Nu a intimității, ci a obiectivului. Femeia poate decide, pentru câteva săptămâni, să lase deoparte orice exercițiu legat de multiorgasm și să se bucure de sexualitate fără nicio țintă. Al doilea pas este conversația cu partenerul, dacă presiunea vine și din relație. Al treilea pas este revenirea la întrebarea de la început: „de ce îmi doresc asta? pentru mine sau pentru altcineva?”.
Dacă presiunea persistă, dacă apar anxietate puternică, evitarea sexualității, tristețe sau conflicte de cuplu, este momentul pentru un consult de specialitate. Un psihoterapeut sau un sexolog poate ajuta la separarea dorinței reale de presiunile adunate.
O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ
Să ne imaginăm o femeie de treizeci și șase de ani care a început cu entuziasm un program de explorare citit pe internet. După trei luni, își face un calendar, notează orgasmele, compară săptămânile. Spune că a avut multe seri reușite, dar că „niciodată nu e destul”. A început să evite intimitatea în zilele în care e obosită, ca să nu „strice statistica”.
Când i-am spus că pare că explorarea a devenit un al doilea job, a râs, apoi a plâns. Am decis împreună o pauză de o lună, fără calendar și fără obiective. La sfârșitul lunii, a spus că s-a simțit „din nou femeie, nu proiect”.
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te
Te întreb și pe tine: explorarea ta sexuală, oricum ar arăta ea, este încă o bucurie? Sau a devenit, pe nesimțite, încă o sarcină pe lista ta?
Cred că fraza „din nou femeie, nu proiect” ar trebui să stea scrisă la începutul oricărui program de dezvoltare sexuală. Opinia mea este că plăcerea nu are nevoie de manager, ci de libertate.
Orice explorare a multiorgasmului poate deveni, în timp, o sursă de presiune. Semnalele principale sunt schimbarea întrebării de la „ce simt?” la „am reușit?”, dispariția bucuriei în serile fără rezultat și evitarea intimității.
Opinia mea fermă este că, atunci când explorarea devine presiune, cel mai sănătos pas este oprirea obiectivului, nu a plăcerii. Multiorgasmul are sens doar ca posibilitate trăită liber; în momentul în care devine o datorie, își pierde exact condițiile care îl fac posibil.
Surse informaționale
- Kaplan, H. S. (1974). The New Sex Therapy: Active Treatment of Sexual Dysfunctions. New York: Brunner/Mazel.
- Barlow, D. H. (1986). Causes of sexual dysfunction: The role of anxiety and cognitive interference. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 54(2), 140–148.
- Nobre, P. J., & Pinto-Gouveia, J. (2006). Dysfunctional sexual beliefs as vulnerability factors for sexual dysfunction. The Journal of Sex Research, 43(1), 68–75.


