Capitolul 111: Modelul PLISSIT: cele patru trepte ale ajutorului în sexualitate

Nu orice dificultate sexuală are nevoie de ani de terapie. Uneori, o femeie are nevoie doar să audă că ce simte e normal. Alteori, are nevoie de o informație corectă. Alteori, de câteva sugestii practice. Și doar uneori, de o terapie de durată. În 1976, psihologul Jack Annon a propus un model simplu, care organizează ajutorul în sexualitate în patru trepte. Modelul se numește PLISSIT și e folosit și astăzi de medici, asistente, psihologi și terapeuți din toată lumea. Capitolul acesta îl explică și arată de ce, pentru multe femei, drumul spre plăcere poate începe cu un pas surprinzător de mic.

Patru litere, patru trepte

Numele PLISSIT vine de la inițialele celor patru niveluri, în engleză: Permission, Limited Information, Specific Suggestions, Intensive Therapy. În română: permisiune, informație limitată, sugestii specifice și terapie intensivă. Fiecare treaptă presupune mai multă specializare decât precedenta. Ideea lui Annon a fost că multe probleme se rezolvă la primele niveluri, iar doar o parte au nevoie de cel de-al patrulea.

Prima treaptă: permisiunea

Prima treaptă e și cea mai simplă: a da permisiunea. Permisiunea de a vorbi despre sexualitate, de a avea dorințe, fantezii, întrebări. Permisiunea de a nu avea orgasm în fiecare seară, de a vrea mai mult sau mai puțin, de a fi diferită. Uneori, permisiunea înseamnă doar ca un profesionist să întrebe: „Cum merge viața dumneavoastră intimă?”

Pentru multe femei, simpla întrebare e o eliberare. Am vorbit despre importanța permisiunii interioare în capitolul despre dreptul de a vrea mai mult. Permisiunea venită din exterior, de la un medic sau un psiholog, poate deschide ușa celei interioare.

A doua treaptă: informația limitată

A doua treaptă înseamnă oferirea unor informații precise, legate direct de îngrijorarea persoanei. Nu un curs de sexologie, ci răspunsul la întrebarea ei. De exemplu, informația că majoritatea femeilor au nevoie de stimulare clitoridiană pentru orgasm, că perioada refractară feminină e diferită de cea masculină sau că dorința scade normal în anumite perioade ale vieții.

Multe dintre capitolele acestei cărți funcționează, de fapt, la nivelul al doilea: oferă informații care corectează mituri. Femeia care află din capitolul despre punctul G ce știm cu adevărat poate renunța la o căutare care o frustra.

A treia treaptă: sugestiile specifice

A treia treaptă presupune o evaluare mai atentă a situației și sugestii adaptate. De exemplu, exerciții de respirație, introducerea unui vibrator în cuplu, schimbarea momentului zilei, exerciții de sensate focus sau un program de masturbare dirijată. Sugestiile sunt concrete și se bazează pe istoria specifică a persoanei.

Această treaptă cere un profesionist cu pregătire în sexualitate. Un medic de familie poate oferi permisiune și informație, dar sugestiile specifice cer, de obicei, un sexolog, un psiholog sau un terapeut specializat.

A patra treaptă: terapia intensivă

Ultima treaptă e pentru situațiile complexe: traume, conflicte profunde de cuplu, depresie severă, disfuncții care nu răspund la sugestii simple. Aici e nevoie de psihoterapie de durată, uneori combinată cu tratament medical. Formele de terapie descrise în această parte a cărții, de la cea cognitiv-comportamentală la cea psihodinamică, aparțin acestui nivel.

Modelul extins

Bridget Taylor și Sandra Davis au propus, în 2007, o versiune extinsă a modelului, adaptată pentru persoanele cu dizabilități sau boli cronice. Ea adaugă două elemente: permisiunea explicită dată de profesionist pentru a aduce subiectul în discuție și reflecția continuă, adică revenirea la treptele anterioare pe măsură ce situația se schimbă. Modelul nu mai e o scară urcată o singură dată, ci un ciclu.

De ce contează pentru tine

Modelul PLISSIT are o lecție practică pentru orice femeie: nu orice dificultate sexuală e o problemă gravă. Uneori, ajunge o conversație, o informație sau un exercițiu. Alteori, e nevoie de mai mult. Important e să nu sari peste primele trepte din rușine și nici să rămâi blocată la ele din teamă.

Rolul medicilor

Cercetările arată că mulți oameni așteaptă ca medicul să deschidă discuția despre sexualitate, iar mulți medici așteaptă ca pacientul să o deschidă. Rezultatul e tăcerea. Modelul PLISSIT încurajează profesioniștii să ofere permisiunea de la început. O întrebare simplă la consultul ginecologic poate schimba mult. Despre discuția cu medicul vom vorbi pe larg într-un capitol viitor.

O vinietă clinică, cu titlu ilustrativ

Să ne imaginăm o femeie de 30 de ani care vine la o singură ședință, convinsă că are o „problemă gravă”: are orgasm doar prin stimulare clitoridiană, niciodată în timpul penetrării. Crede că e „defectă”. Primește permisiune și informație: majoritatea femeilor funcționează exact la fel.

Pleacă după o oră, cu o sugestie simplă: să includă stimularea clitoridiană în timpul penetrării. Peste câteva luni, trimite un mesaj: „Nu era nimic în neregulă cu mine. Doar nu știam. Acum am, uneori, chiar două sau trei orgasme într-o seară”.

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Te întreb și pe tine: de ce fel de ajutor ai avea nevoie acum? De o permisiune, de o informație, de o sugestie sau de un drum mai lung?

Întrebări frecvente despre modelul PLISSIT

Ce este modelul PLISSIT?
Un model de consiliere sexuală propus de Jack Annon în 1976, cu patru niveluri: permisiune, informație limitată, sugestii specifice și terapie intensivă.

De ce e importantă permisiunea în sexualitate?
Pentru că multe persoane poartă întrebări și temeri din rușine. Simpla validare a unui profesionist poate reduce anxietatea și deschide discuția.

Când e nevoie de terapie intensivă pentru probleme sexuale?
Când există traume, conflicte de cuplu profunde, depresie sau dificultăți care nu răspund la informații și sugestii practice.