Căsnicia și sănătatea: ce face o relație obosită corpului tău

Spunem „mă îmbolnăvește relația asta” ca pe o metaforă. Cercetările din ultimele decenii sugerează că, uneori, e mai mult decât o metaforă. Legătura dintre căsnicia și sănătatea partenerilor e una dintre cele mai bine documentate teme din psihologia relațiilor. O relație bună poate fi un factor de protecție pentru corp. O relație ostilă și cronic tensionată poate fi un factor de risc. Iar o relație doar obosită stă, adesea, la mijloc, gata să alunece într-o parte sau alta.

Corpul ține socoteala relației

Janice Kiecolt-Glaser și Tamara Newton au publicat în 2001 o amplă trecere în revistă a studiilor despre căsnicie și sănătate. Concluzia lor, pe scurt: calitatea relației conjugale se asociază cu indicatori de sănătate, iar mecanismele trec prin sistemul cardiovascular, endocrin și imunitar. Conflictele ostile, mai ales, produceau modificări fiziologice măsurabile.

Un detaliu care m-a frapat: în multe studii, femeile păreau mai sensibile fiziologic la negativitatea din relație decât bărbații. Autoarele au discutat posibile explicații, de la socializare la diferențe în felul în care cele două sexe procesează conflictul. Nu e o lege universală, dar e o nuanță care merită ținută minte.

Experimentul cu rănile

Unul dintre cele mai cunoscute studii ale lui Kiecolt-Glaser, realizat împreună cu colaboratorii ei în 2005, a avut un design neobișnuit. Cuplurilor li s-au făcut mici răni superficiale pe braț, în condiții controlate. Apoi au fost rugați să poarte discuții, unele de sprijin, altele despre conflicte. Cercetătorii au urmărit apoi cât de repede se vindecau rănile.

La cuplurile care se arătau mai ostile în timpul discuțiilor, rănile s-au vindecat mai lent. Au fost observate și diferențe în anumiți markeri ai inflamației. Cu alte cuvinte, felul în care te certai cu partenerul își lăsa amprenta pe capacitatea corpului de a se repara.

Te-ai gândit vreodată că o ceartă de seară ar putea ajunge, în felul ei, până în celulele tale?

Ce arată imaginea de ansamblu

Theodore Robles și colaboratorii au realizat în 2014 o meta-analiză a zeci de studii despre calitatea căsniciei și sănătate. Au găsit că o calitate mai bună a relației se asocia cu o sănătate mai bună. Efectele erau, în medie, mici, dar comparabile, ca ordin de mărime, cu ale altor factori de sănătate considerați importanți, cum ar fi anumite obiceiuri alimentare sau de mișcare.

Iar Julianne Holt-Lunstad, Timothy Smith și Bradley Layton au analizat, într-o meta-analiză din 2010, legătura dintre relațiile sociale în general și mortalitate. Oamenii cu relații sociale mai puternice aveau o probabilitate de supraviețuire mai mare în perioadele studiate. Relația de cuplu e, pentru mulți adulți, cea mai importantă dintre aceste relații.

Vreau să fiu prudent: corelația nu înseamnă automat cauzalitate, iar sănătatea fiecărui om depinde de mulți factori. Dar direcția generală a datelor e greu de ignorat.

Stresul cronic și uzura corpului

Neurobiologul Bruce McEwen a propus conceptul de încărcare alostatică: uzura pe care o suferă corpul atunci când sistemele lui de răspuns la stres sunt activate prea des sau prea mult timp. Pe termen scurt, răspunsul la stres ne protejează. Pe termen lung, activarea cronică ne uzează.

O relație cronic conflictuală sau cronic obosită e exact tipul de stres repetat care poate contribui la uzură. Nu o ceartă izolată, ci tensiunea de fond, de fiecare zi. Iar burnoutul relațional, despre care am scris în primul capitol al cărții, e o formă de stres cronic care se adaugă celorlalte.

Vineta: tensiunea care a scăzut

Un bărbat de cincizeci și ceva de ani vine la terapie de cuplu „pentru că a insistat soția”. Mai târziu îmi spune, aproape în treacăt, că medicul i-a modificat tratamentul pentru tensiune după câteva luni, pentru că valorile i se îmbunătățiseră. „Nu știu dacă e de la ședințe. Dar nu ne mai certăm în fiecare seară, și dorm mai bine.” (Vinetă ilustrativă. Nu sugerez că terapia de cuplu înlocuiește tratamentul medical.)

Nu doar căsătoria, ci calitatea ei

O greșeală frecventă de interpretare e ideea că, pur și simplu, oamenii căsătoriți ar fi mai sănătoși. Datele sunt mai nuanțate. Ce contează nu e statutul, ci calitatea relației. O căsnicie nefericită și conflictuală nu oferă protecția pe care o oferă una bună și, după unele studii, poate fi chiar mai stresantă decât singurătatea.

Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-te

Mi se pare un mesaj important pentru cuplurile obosite. Nu ajunge să rămâneți împreună ca să beneficiați de efectele protective ale relației. Trebuie să fie o relație în care corpul vostru se simte, măcar din când în când, în siguranță. Una în care întoarcerea acasă scade alarma, nu o crește. De aici încolo, întrebarea nu mai e „suntem încă împreună?”, ci „ne face bine să fim împreună?”. Iar răspunsul la ea se poate schimba, cu efort și atenție, în ambele direcții.

Ce poate face un cuplu pentru sănătatea lui

1. Reduceți ostilitatea, nu neapărat conflictul. Cercetările vizează mai ales certurile ostile: dispreț, sarcasm, atacuri. Despre cei patru călăreți Gottman am scris un capitol întreg.
2. Creșteți sprijinul. Discuțiile de sprijin au efecte diferite de cele ostile. Să fii acolo pentru celălalt e, literalmente, sănătos.
3. Atingeți-vă mai des. Atingerea caldă e una dintre cele mai simple căi de a calma un sistem nervos stresat. Detaliez în capitolul despre atingerea în cuplu.
4. Protejați somnul. Somnul e una dintre cele mai importante resurse ale sănătății și una dintre primele care se pierd în cuplurile tensionate.
5. Încurajați-vă reciproc obiceiurile sănătoase. Plimbări împreună, mese gătite acasă, controale medicale la timp. Partenerul poate fi cel mai bun aliat al sănătății tale.
6. Cereți ajutor când conflictul devine cronic. Nu doar pentru relație, ci și pentru corpul vostru.

Care dintre acestea ar fi cel mai ușor de început chiar de mâine?

Opinia psihologului Radu Leca

Cred că una dintre cele mai importante descoperiri ale psihologiei relațiilor e că nu putem separa sufletul de corp. Relația în care trăiești nu e doar un context emoțional, e un mediu biologic. Te încălzește sau te răcește, te liniștește sau te ține în alarmă, te ajută să te vindeci sau te uzează.

Argumentul meu e că mulți oameni își îngrijesc atent alimentația, mișcarea și analizele, dar își neglijează complet relația, ca și cum ar fi un domeniu separat de sănătate. Datele ne spun altceva. Un cuplu ostil, cronic obosit, poate costa corpul la fel de real ca alte obiceiuri nesănătoase. Și un cuplu cald, care se sprijină, poate fi una dintre cele mai bune forme de prevenție.

Opinia mea, ca psiholog, este că a investi în relație e o formă de grijă pentru sănătate. Nu în locul medicului, ci alături de el. O seară în care vă împăcați, o îmbrățișare după o zi grea, o ceartă transformată din atac în conversație nu sunt doar gesturi de iubire. Sunt, poate, și cele mai frumoase medicamente pe care vi le puteți da unul altuia.

Întrebări frecvente

Afectează căsnicia sănătatea fizică?

Cercetările arată o asociere între calitatea relației conjugale și sănătate, mediată de sistemele cardiovascular, endocrin și imunitar. Relațiile ostile și cronic tensionate se asociază cu efecte negative, iar cele de sprijin cu efecte protective.

Ce a arătat studiul lui Kiecolt-Glaser despre răni și conflicte?

Că la cuplurile mai ostile în timpul discuțiilor conflictuale, rănile superficiale se vindecau mai lent, iar anumiți markeri ai inflamației erau diferiți, comparativ cu cuplurile mai puțin ostile.

Ce putem face pentru o relație mai sănătoasă și pentru corp?

Reduceți ostilitatea, creșteți sprijinul reciproc, atingeți-vă mai des, protejați somnul, încurajați-vă obiceiurile sănătoase și cereți ajutor specializat când conflictul devine cronic.

Surse

1. Kiecolt-Glaser, J. K., & Newton, T. L. (2001). Marriage and health: His and hers. Psychological Bulletin, 127(4), 472-503. doi:10.1037/0033-2909.127.4.472
2. Kiecolt-Glaser, J. K., Loving, T. J., Stowell, J. R., Malarkey, W. B., Lemeshow, S., Dickinson, S. L., & Glaser, R. (2005). Hostile marital interactions, proinflammatory cytokines, and wound healing. Archives of General Psychiatry, 62(12), 1377-1384. doi:10.1001/archpsyc.62.12.1377
3. Robles, T. F., Slatcher, R. B., Trombello, J. M., & McGinn, M. M. (2014). Marital quality and health: A meta-analytic review. Psychological Bulletin, 140(1), 140-187. doi:10.1037/a0031859
4. Holt-Lunstad, J., Smith, T. B., & Layton, J. B. (2010). Social relationships and mortality risk: A meta-analytic review. PLoS Medicine, 7(7), e1000316. doi:10.1371/journal.pmed.1000316
5. McEwen, B. S. (1998). Protective and damaging effects of stress mediators. New England Journal of Medicine, 338(3), 171-179. doi:10.1056/NEJM199801153380307