Alcoolul ca siguranță socială: cultura paharului de după program în serviciile de informații
Psiholog Radu Leca îți propune următorul articol: Alcoolul ca siguranță socială: cultura paharului de după program în serviciile de informații.
Consumul de alcool e, în multe instituții de securitate, mai mult decât un obicei individual. Paharul de după program, berea de vineri, sticla deschisă după o operațiune reușită sau ratată fac parte din cultura de grup. Alcoolul oferă o pauză, un moment de apropiere, o descărcare a tensiunii. E, într-un fel, singurul loc unde ofițerii se pot relaxa împreună fără să explice nimic. Dar aceeași cultură poate deveni un factor de risc: ceea ce începe ca ritual social se poate transforma în automedicație și, pentru unii, în dependență. Articolul analizează rolul alcoolului în cultura serviciilor de informații, mecanismele alunecării și soluțiile care funcționează.
Alcoolul ca ritual de grup
Antropologii au descris de mult rolul alcoolului în ritualurile sociale: marchează trecerea de la muncă la timp liber, întărește apartenența la grup, facilitează comunicarea. În organizațiile cu stres ridicat și cu culturi puternice, precum armata, poliția sau serviciile de informații, aceste funcții sunt amplificate.
Pentru ofițerii de informații, paharul cu colegii are o valoare specială: e unul dintre puținele contexte în care pot vorbi liber, cu oameni care înțeleg. Alcoolul reduce inhibițiile și permite exprimarea unor emoții care, altfel, rămân ascunse.
Automedicația
Pe lângă funcția socială, alcoolul e folosit adesea ca automedicație: pentru a adormi, pentru a reduce anxietatea, pentru a uita o zi grea, pentru a amorți emoții dureroase. Ipoteza automedicației, descrisă de Edward Khantzian, propune că oamenii folosesc substanțe pentru a-și regla stările emoționale greu de suportat.
Problema e că alcoolul oferă o ușurare temporară și agravează problemele pe termen lung. Fragmentează somnul, crește anxietatea în zilele următoare, afectează dispoziția și judecata.
Ce arată cercetările
Isabel Jacobson și colegii ei au studiat militari americani și au arătat că desfășurarea în misiuni de luptă era asociată cu creșterea consumului excesiv de alcool și a problemelor legate de alcool după întoarcere. Expunerea la traumă și stresul operațional sunt factori de risc bine documentați pentru consumul problematic.
Deși datele specifice despre serviciile de informații sunt rare și adesea nepublice, factorii de risc sunt asemănători: stres cronic, expunere la experiențe grele, cultură de grup, secret.
Alunecarea spre dependență
Alunecarea e, de obicei, lentă. Paharul ocazional devine zilnic. Cantitatea crește. Apare toleranța: e nevoie de mai mult pentru același efect. Alcoolul devine necesar pentru a dormi sau pentru a se relaxa. Apar consecințele: conflicte în familie, probleme de sănătate, greșeli la muncă. Omul minimizează: „Toată lumea bea.”
În cultura serviciilor de informații, minimizarea e întărită de normalitatea consumului în grup. Cel care bea mult nu iese în evidență, pentru că și ceilalți beau.
Riscul pentru securitate
Consumul excesiv de alcool e considerat, în ghidurile de evaluare a securității din multe țări, un factor de risc. Alcoolul afectează judecata, crește riscul de indiscreție și de comportamente impulsive și poate face persoana vulnerabilă la manipulare. De aceea, consumul problematic e și o chestiune de securitate, nu doar de sănătate.
Semnalele de alarmă
Câteva semnale merită atenție: consumul zilnic sau aproape zilnic; nevoia de alcool pentru a dormi sau a se relaxa; creșterea cantităților; încercări eșuate de a reduce; conflicte legate de băutură; uitarea unor evenimente; consumul singur; minimizarea sau ascunderea consumului.
Ce ajută
Primul pas e conștientizarea: numărarea unităților de alcool pe săptămână și observarea motivelor pentru care se bea. Al doilea pas e găsirea unor alternative pentru funcțiile pe care le îndeplinește alcoolul: sportul pentru descărcarea tensiunii, tehnicile de relaxare pentru somn, conversațiile pentru apropiere.
Intervențiile scurte, de tipul unor discuții motivaționale cu un medic sau psiholog, s-au dovedit eficiente pentru reducerea consumului excesiv. Pentru dependență, tratamentul specializat, inclusiv psihoterapia și, la nevoie, medicația, are rezultate bune.
Schimbarea culturii de grup
Instituțiile pot schimba cultura paharului prin crearea unor alternative de socializare: activități sportive, ieșiri fără alcool, momente de debriefing informal. Liderii care nu fac din alcool centrul socializării transmit un mesaj important. Accesul confidențial la sprijin pentru consumul problematic, fără teama de consecințe automate, încurajează cererea de ajutor.
Familia
Familia observă adesea prima problema. Partenerul poate exprima îngrijorarea fără acuzații, concentrându-se pe efecte concrete: „Observ că bei în fiecare seară și dormi prost. Mă îngrijorează.” Sprijinul familiei crește șansele de schimbare.
Cabinet Psihologic BucureștiEvaluare, consiliere și sprijin cu psihologul Radu LecaProgramează-teUn exemplu ilustrativ
Să ne imaginăm un ofițer care, după o perioadă de operațiuni intense, începe să bea două-trei pahare de whisky în fiecare seară „ca să se relaxeze”. La serviciu, vinerea se iese la bere cu echipa. Nimeni nu observă nimic neobișnuit. Partenera observă însă că doarme agitat, că e mai iritabil dimineața și că a început să uite discuții din seara precedentă.
Când ea îi spune îngrijorată, el se apără: „Toți colegii beau.” Câteva luni mai târziu, la un control medical, află că are valorile hepatice crescute. Medicul îi pune câteva întrebări simple despre consum și îi propune o discuție cu un psiholog. Ofițerul acceptă, mai mult din curiozitate. În câteva întâlniri, înțelege că bea pentru a nu se gândi la o operațiune care s-a terminat prost. Începe să alerge seara în locul paharului. Vinerea, rămâne cu echipa, dar comandă altceva. Spune că a fost surprins să vadă că nimeni nu a comentat. „Mi-am dat seama că presiunea era mai mult în capul meu.”
Când colegii observă
Colegii sunt adesea primii care observă consumul problematic, dar și cei care îl ignoră cel mai ușor, din loialitate. O întrebare discretă, „ești bine? te văd bând mai mult în ultima vreme”, poate fi un act de grijă, nu de trădare. Solidaritatea adevărată înseamnă să ai grijă de colegul tău, nu să-l acoperi.
Întrebări frecvente despre consumul de alcool
De ce e alcoolul atât de prezent în cultura serviciilor de informații?
Pentru că oferă un ritual de grup, o pauză de tensiune și un context în care ofițerii pot vorbi liber cu oameni care îi înțeleg.
Ce este automedicația cu alcool?
Este folosirea alcoolului pentru a reduce anxietatea, a adormi sau a amorți emoții dureroase. Oferă ușurare temporară, dar agravează problemele pe termen lung.
Care sunt semnele consumului problematic de alcool?
Consum zilnic, nevoia de alcool pentru somn sau relaxare, creșterea cantităților, încercări eșuate de reducere, conflicte și ascunderea consumului.
De ce e consumul excesiv de alcool un risc de securitate?
Pentru că afectează judecata, crește riscul de indiscreție și comportamente impulsive și poate face persoana vulnerabilă la manipulare.
Ce ajută la reducerea consumului de alcool?
Conștientizarea, alternative sănătoase pentru relaxare și socializare, intervenții scurte cu un specialist și, pentru dependență, tratament specializat.
Opinia lui Radu Leca
Cred că paharul de după program e, pentru mulți ofițeri, singurul loc în care își permit să lase garda jos. Și cred că tocmai de aceea e atât de greu de renunțat la el.
Opinia mea fermă este că ofițerii merită forme de descărcare care nu le distrug sănătatea. O instituție care oferă alternative reale la cultura paharului își protejează oamenii și, în același timp, securitatea.
Dacă te regăsești în acest articol, poți cere sprijin confidențial la Cabinetul Psihologic București. Citește și: Pensionarea cu dosare grele: cum trăiești cu ce ai făcut „în interesul statului”.
Surse verificate
- Jacobson, I. G., Ryan, M. A. K., Hooper, T. I., Smith, T. C., Amoroso, P. J., Boyko, E. J., Gackstetter, G. D., Wells, T. S., & Bell, N. S. (2008). Alcohol use and alcohol-related problems before and after military combat deployment. JAMA, 300(6), 663–675.
- Khantzian, E. J. (1997). The self-medication hypothesis of substance use disorders: A reconsideration and recent applications. Harvard Review of Psychiatry, 4(5), 231–244.
- Kaner, E. F. S., et al. (2018). Effectiveness of brief alcohol interventions in primary care populations. Cochrane Database of Systematic Reviews, (2), CD004148.
Psiholog Radu Leca · 0754.999.444 · Toate articolele din categoria Intelligence
