LEADERSHIP SI CONSILIERE
Definitiile conducerii variaza in functie de accentul pus pe abilitatile conducatorului, trasaturile de personalitate, relatiile de influenta, orientarea cognitiva fata de orientarea emotionala, orientarea individuala fata de orientarea de grup, accentul pus pe ego fata de accentul pus pe interesele colective. Conceptul de leadership a fascinat dintotdeauna ganditorii, inca din timpurile de demult.Ca urmare, exista o literatura abundenta despre stilurile de leadership si principiile care le contin, fapt ce impune, pentru managerii de sistem, proiectarea si realizarea coerenta a tuturor treptelor de formare, perfectionare si specializare a ofiterulor, maistrilor militari si subofiterilor. Aceasta presupune derularea unor programe explicite de formare care sa formeze si sa dezvolte competenta organizationala a acestora. In ultima instanta, competenta organizationala a conducatorului militar este o resursa vitala a organizatiei militare, iar una din directiile strategice de explicitare a competentei organizationale o reprezinta aptitudinea de a-si consilia subordonatii.
Conducerea armatei, indiferent ca aceasta este vazuta ca institutie sau organizatie, presupune existenta unor comandanti (sefi), grupuri umane si structuri militare implicate in realizarea scopului si a obiectivelor specifice stabilite legal. In ultima vreme, tot mai frecvent, atat in limbajul cotidian, cat si in literatura de specialitate, cand se vorbeste de conducere in armata, se folosesc termenii urmatori: lider si leadership. Ei sunt diferiti, ca sens si semnificatie, dar complementari si interdependenti.
Leadership-ul este una dintre acele calitati care iese in evidenta, dar pe care nu poti sa o explici. Exista foarte multe definitii despre leadership; o sinteza a acestora ar cuprinde patru lucruri. In primul rand, leadership-ul implica notiunea de influentare a persoanelor din jurul liderului – fie ca este prin indicatii, motivare sau luarea unei decizii importante. In al doilea rand, unde exista un lider, trebuie sa existe si oamenii care il privesc pe aceasta ca atare, ii recunosc calitatile dar mai ales autoritatea in domeniu. Apoi, momentele in care un lider se arata la adevarata sa valoare sunt acele momente de cumpana sau de criza, in care cineva trebuie sa preia controlul si sa ia o decizie. si nu in ultimul rand, liderii sunt oamenii care au o idee clara despre ce vor sa realizeze si de ce.
In armata, conducerea oamenilor (la nivel tactic si operativ) se realizeaza de catre comandanti. Comandantul este acel militar caruia i s-a conferit autoritatea de a conduce, coordona si controla o structura militara. In aceasta calitate, el isi exercita autoritatea in scopul planificarii, organizarii, conducerii si controlului eforturilor subordonatilor si al utilizarii resurselor umane, materiale, financiare, informationale alocate pentru atingerea obiectivelor militare stabilite. Prin prerogativele functiei sale, comandantul are puterea legala de a cere subordonatilor sai, la nevoie, sa infrunte riscuri si chiar sa-si riste viata pentru indeplinirea unei misiuni. Ceilalti conducatori de organizatii sau de institutii din societate nu au aceasta putere.
Armata moderna impune consilierea eficace. Datorita complexitatii echipamentului, diversitatii personalului si structurii organizationale, liderii sunt pusi in fata unor reale confruntari. Pentru depasirea acestor probleme, un conducator este inzestrat cu talent, experienta si dorinta de a reusi. Liderii ajuta subordonatii sa-si rezolve problemele prin calauzirea lor catre solutii viabile pe parcursul consilierii efective. Consilierea este importanta si trebuie sa se regaseasca in programul de instructie pentru a aloca timp suficient pentru rezolvarea problemelor. Liderii isi pregatesc subordonatii la fel ca orice antrenor sportiv: prin identificarea slabiciunilor, stabilirea obiectivelor, dezvoltarea, implementarea unui plan de actiune si sustine observatia si motivatia pe tot parcursul procesului. Pentru a fi un bun consilier, liderul trebuie sa inteleaga pe deplin slabiciunile, puterea si obiectivele profesionale ale subordonatilor.
De fapt, liderii sunt persoane ordonate care isi consacra o parte a vietii lor organizarii activitatii proprii si a celorlalti membri ai grupului, organizatiei. Fiecare are propria idee despre ceea ce inseamna a fi lider eficace.
La fel, membrii unei organizatii percep in mod diferit ceea ce reprezinta un lider eficace. Acestia evalueaza competentele liderului din perspectiva perceptiei lor despre caracteristicile specifice persoanei ce vrea sa dobandeasca statutul de lider in/al organizatiei respective. Deci, este important pentru un lider sa cunoasca propriile capacitati, cunostinte si valori, precum si modul in care ceilalti le percep.
Liderul se afla mereu sub observatie, chiar daca stie sau nu. Subordonatii sai ii urmaresc fiecare pas, ca sa vada ce fel de lideri vor fi. Liderul da exemplu chiar daca reuseste sau greseste. Exemplul dat in timpul consilierii este foarte important. Subordonatii sai ii vor copia comportamentul, iar comportamentul sau este o unealta puternica in procesul de predare, formare si instruire.
Consilierea nu presupune povestirea unor istorii cu ce s-a facut cu mult timp in urma ci o puternica forma de influentare a subordonatilor. Consilierea se centreaza pe subordonatii activ implicati sa indeplineasca scopul organizatoric. Lider este responsabil pentru dezvoltarea subordonatilor, dar nici un lider nu poate fi oricand pe placul tuturor.
Leadership-ul reprezinta fenomenul de influentare a comportamentului subalternilor, cu ajutorul instrumentelor de natura psiho-sociala (motivare, implicare in realizarea obiectivelor, generarea satisfactiei). Ordway Tead defineste lidership-ul ca fiind “arta de a influenta oamenii pentru a-i determina sa participe la realizarea unui obiectiv pe care ajung sa il considere dezirabil.”.
Consilierea necesita, asa cum o demonstreaza actiunile de comanda, cunoastere, intelegere, cumpatare si abilitate. Implica invatarea si aplicarea tehnicilor pentru imbunatatirea mult mai eficienta a tehnicilor de consiliere. Dintre directiile sau caracteristicile ce promoveaza o consiliere eficienta, o atitudine grijulie este cea mai importanta. Liderul trebuie sa dezvolte o atitudine de grija sincera fata de militari. Mai mult de atat, purtarea liderului trebuie sa fie sustinuta de aceasta atitudine, daca vrea sa fie un consilier eficient. El trebuie sa aplice tehnici variate si sa dezvolte insusiri care arata o atitudine de grija sincera. Liderii nu trebuie doar sa SPUNA ca sunt ingrijorati: ei trebuie SA FACA lucruri pentru a arata grija fata de militari.
Pentru a fi consilieri eficienti, liderii trebuie sa ofere exemplul propriu. Trebuie sa fie etici, in toate actiunile personale si profesionale. Ei trebuie sa-si cunoasca indatoririle, subordonatii, cerintele (atributiile) profesionale si posibilitatile si limitele militarilor. Ei trebuie sa inteleaga de ce o anumita metoda de consiliere este cea mai potrivita. Trebuie sa-si cunoasca de asemenea limitele, trimitand militarii catre agentiile de consiliere specializate atunci cand este nevoie. Peste toate acestea ei (consilierii) trebuie SA DEMONSTREZE standardele conduitei personale si performantele asteptate de la militarii lor.
Calitatile personale cel mai adesea citate in studiile privind eficacitatea liderilor sunt: inteligenta, competenta, integritatea, echitatea, atitudinea binevoitoare, deschiderea spirituala, gandirea progresista si curajul. Multe alte caracteristici ar putea fi adaugate la aceasta lista, dar, practic, exista diferente si similaritati intr-o astfel de lista de calitati sau alta. Nu exista o lista definitiva cu calitatile esentiale ale unui lider si posedarea unei parti sau a ansamblului de calitati, cel mai adesea mentionate, nu sunt un motiv de eficacitate.
Profesionalismul este un atribut dezirabil la intregul personal al Armatei Romaniei, dar el este indispensabil unui lider militar. Pentru ca un mare numar de calitati pe care trebuie sa le posede un bun lider se dobandesc intr-o mai larga sau mai putin larga masura, exista mijloace de a se pregati pentru asumarea acestui rol in institutia militara. Profitand pe deplin de ocaziile de perfectionare profesionala si urmand un program personal de perfectionare, militarii care isi asuma roluri de lider vor avea certitudinea dobandirii capacitatii si increderii cerute pentru a conduce. De fapt, profesionalismul reflecta o aderare ferma la responsabilitatile sociale ale profesiei, un mare respect pentru competenta si abilitatile militare, dar si o identificare cu valorile etosului militar.
Consilierea este o raspundere de baza a oricarui comandant si o parte importanta din sistemul de mentenanta a trupei. 0 relatie militar – militar recunoaste si incurajeaza o buna performanta. Principalul sau obiectiv este dezvoltarea consiliatului, imbunatatirea imaginii de sine si rezolvarea problemelor sale. Experienta militara ne arata ca la toate nivelele din armata avem nevoie de comandanti care sa faca si munca de consiliere.
Consilierea este valoroasa pentru un comandant (lider) din mai multe privinte. Ea poate rezolva (clarifica) unele neintelegeri. Poate economisi ulterior timp, deoarece militarii sunt invatati sa-si rezolve singuri problemele lor. Ajuta de asemenea la cresterea motivatiei profesionale si la dezvoltarea lucrului in echipa. Consilierea ofera comandantului posibilitatea de a discuta cu subordonatii si de a afla preocuparile lor si problemele cu care se confrunta acestia in unitate. In final consilierea iti permite sa-ti pastrezi cei mai buni militari in armata.
Consilierea este inerenta in conducere la orice ora si la orice nivel. Responsabilitatile consilierii vin din respectarea planului (programului), structurarea sedintelor de consiliere pentru a putea reactiona la situatiile – problema care apar in practica. In fiecare zi comandantul unei subunitati (unui mic grup) se confrunta cu diferite situatii unde ghidarea din timp a subordonatilor ii va ajuta pe acestia sa-si rezolve problemele si sa-si imbunatateasca capacitatile. Nu trebuie sa vorbeasca o ora; 2-3 minute sunt suficiente pentru a intari un lucru bine facut de militar. Uneori comandantul (liderul) are initiativa unei discutii de consiliere cu un militar (pe diferite teme, notate in prealabil de catre lider), in alte cazuri militarul deschide el discutia pe o tema care il intereseaza. Problemele aparute pot conduce la probleme financiare sau emotionale, mergand pana la a-si uri slujba. Indiferent de situatie, un comandant (lider) care are grija de oamenii sai isi face timp pentru consiliere si pentru a-si lauda oamenii.
Efortul comandantului (sefului) in evolutia militarilor trebuie sa atinga 4 obiective:
· Sa il faca pe militar sa-si recunoasca capacitatile sau lipsurile si sa defineasca orice problema; acest lucru necesita rabdare, interes sincer si gandire limpede.
· Sa il faca pe militar sa determine posibilele moduri de actiune bazat pe fapte si apoi sa selecteze doar o modalitate: acest lucru necesita abilitate, cunostinte si stapanire de sine;
· Sa il faca pe militar sa actioneze imediat; acest lucru depinde de gradul de angajare al militarului in indeplinirea deciziilor sale;
· Sa il faca pe militar sa-si asume intreaga raspundere pentru propriile decizii si actiuni; acest lucru este posibil doar cand au fost atinse primele trei obiective.
Este o cerinta absoluta ca liderul (comandantul) sa-si consilieze in mod regulat militarii.Comandantul (liderul) care neglijeaza consilierea subordonatilor este neglijent cu indeplinirea sarcinilor sale.
Daca un comandant nu isi consiliaza subordonatii, acestia nu vor indeplini cerintele armatei. Daca un comandant (lider) esueaza in consiliere, el poate fi facut raspunzator. Militarii se asteapta sa li se spuna cum s-au descurcat si au dreptul sa caute asistenta si sfaturi la comandantii lor. In general un comandant trebuie sa-si antreneze si sa-si ghideze subordonatii directi.
Psiholog Mihaiela (Grimbovschi) Avramescu
BIBLIOGRAFIE
1. Aradavoaice Gheorghe, Comandantul de subunitate,Ed.A.I.S.M, 1994.
2. Aradavoaice Gheorghe, Profil psiho-profesional ; Comandantul, Ed.A.I.S.M, 1994
3. Aradavoaice Gheorghe, “Stilul de conducere – Perspectiva psihosociala” Editura Militara Bucuresti 1985
4. Burbulea, E. (coord.), (1984), Psihologie si pedagogie militara, Editura Militara, Bucuresti.
5. Bulgaru Maria (coordonator), Sociologie (manual), vol.I, Chisinau, CE USM, 2003.
6. Cana, A., Taranu, I., (2005), Stilul de conducere – expresie a personalitatii liderului militar, lucrare prezentata la Simpozionul National de Psihologie Militara Aplicata „Psihomil II”.
7. Cioloca Ion col., coord. – ” Psihologie si pedagogie militara” Editura Militara Bucuresti 1992
8. Constantin, T., (2004), Evaluarea psihologica a personalului, Editura Polirom, Bucuresti.
9. Cracsner, C., (2003), Elemente de psihologie militara, Editura Academiei de Inalte Studii Militare, Bucuresti.
10. Conceptia de formare, dezvoltare profesionala si utilizare a ofiterilor, subofiterilor si maistrilor militari in Armata Romaniei” I.M. 3/6 (Bucuresti, 2004)
11. Curs de psihologie militara, Bucuresti, Academia Militara, 1973 .
12. Elemente de sociologie si psihologie militara, Culegere de texte, Bucuresti,
13. Fiedler Edna, Renate M. Scisney, Stress, psychological hardiness, and basic training, Psychological Support for Military Personnel. Self Help, Buddy Aid, and Military Leader Guiding Principles for Psychological Support (vol. IV), NATO Defence Researche Group, 1995
14. FM 7-22.7 – The army noncommissioned officer guide (Capitolul v)
15. FM 22-100 – Army Leadership
16. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., (2005), Inteligenta emotionala in leadership, Editura Curtea Veche, Bucuresti.
17. Den Hartog, D.N. Koopman, Leadership in Organizations, vol. 2, London, Sage Publications, 2001.
18. Mihai, A., (2001), Relatia dintre leadership si personalitate din perspectiva psihologiei organizationala, in Revista de psihologie organizationala, volumul I, nr. 2.
19. Conf. univ.dr. MANOLACHE Ioana, Lider sau manager, in Spirit Militar Modern, nr.3/2006.
20. MANAGEMENT TRAINING IN THE ARMY LEADER DEVELOPMENT PROCESS, Submitted to the United States Army, Sergeants Major Academy in Partial
21. Metodologia dezvoltarii leadershipului militar, https://www.actrus.ro/
22. A. Neculau, S. Chelcea (Ed.), Cultura si personalitate, Bucuresti: Editura militarã 2001
23. H. Pitariu & F. Sintion (Eds.), Psihologia luptatorului. Bucuresti: Editura Militara.
24. Popa M., 2004, Autoritate si conducere, aspecte teoretice si studii practice. Editura Centrului regional pentru managementul resurselor de aparare, Brasov,
25. Popa, M., 1997, Implicatii psihologice ale actului de comanda. Spirit militar modern (4), 11
26. Lt. col. dr. Petca ,I. C, Managementul Organizatiei Militare, Editura Academiei Trupelor De Uscat, Sibiu, 1999,.
27. Stroe Marcus – Empatia – Cercetari experimentale, Bucuresti, Ed. Academiei, 1971 .
28. Tead Ordway, The Art of Leadership, 1998
29. Lt. Col. Telespan, Constantin, Comunicarea manageriala in organizatia militara, Editura Academiei Fortelor Terestre, Sibiu, 2001.
30. Training Support Packape-Pachet didactic de instruire
31. Pierre De Visscher, Dinamica grupurilor, Editura Polirom, Bucuresti, 2001
32. Mielu Zlate, Leadership si Management, Editura Polirom, Bucuresti, 2004
Publicistica Radu Leca