Frica – curajul de a merge mai departe
Sunt absolut convinsă de faptul că nu vă este străin această emoție dar, înainte de toate doresc să ne aruncăm o privire peste câteva surse în care ne este descrisă, explicată această trăire și ce mesaj ne transmite cu privire la corpul nostru.
Dicționarul explicativ al limbii romane – definește frica printr-o stare de adâncă neliniște și de tulburare provocată de un pericol real sau imaginar.
Dicționarul de psihologie Larousse – frica se definește ca un sentiment de neliniște trăit în prezența sau la gândul unui pericol.
Conform medicinei tradiționale chineze între emoții și organe există o strânsă legatură. Rinichii sunt considerați ca fiind sediul fricii, ei eliberează corpul de deșeuri, îl curăță, așa cum curăță corpul, în sens figurat, de ideile negative și de toate lucrurile care îl poluează. Aceștia simbolizează stabilitatea, discernamantul, echilibrul, o funcționare deficitară denotă o reținere a anumitor emoții negative, amplificând sentimentul de frică – frica de a pierde, de a deveni o persoană ruinată. Ca o formă de supracompensare, persoanele „ruinate” de frică devin autoritare, critice, existând însă și polul opus unde indecizia și neputința merg mână-n mână (Mihaescu, 2014, p 101). Când avem probleme la rinichi este posibil să existe o frică pe care nu vrei să o exprimi sau pe care nu ți-o mărturisești nici ție.
Nu de puține ori mi-am schimbat cursul dorințelor doar pentru ca mi-a fost frică…frică de necunoscut…de eșec… de părerile celor din jur și uite așa pune stăpânire pe tine…efectiv te îngheață, te descurajează, te lasă făra speranță…
Am trăit pe propria piele cum frica mă paralizează luându-mi încrederea că pot, că mă voi descurca… și asta m-a ținut departe de visele mele, de tot ceea ce aș fi putut face ca ele sa devină realitate.
Fricile mele se citesc atât de vizibil în firele de păr albe răsărite…da, pentru că mereu m-am temut că eu nu pot, că nu sunt în stare…. tot timpul am plecat de la această premisă și atunci consideram că eforturile mele trebuie sa fie duble pentru a obține un rezultat pozitiv, mulțumitor…..devenisem cel mai aspru critic al meu, așa am pățit cu fiecare job ce l-am avut, cu fiecare sarcină care nu-mi făcea plăcere dar trebuia rezolvată, cu fiecare activitate ce o desfășuram și în care nu mă simțeam în largul meu. Parcă eram legată la ochi, aruncată într-o mlaștină din care nu am șanse să pot ieși.
Se întâmplă ca de multe ori să îți derulezi viața în spatele fricii, să o lași să fie în prim-plan și să-ți influențeze fiecare decizie luată.
Îți este frică să trăiești, să-ți descoperi potențialul. Lași oamenii din jurul tău să te impregneze cu temerile, nerealizările lor și atunci te faci mic în colțul tău fară să-ți mai acorzi nici măcar o șansă. Este necesar să înțelegi că frica este o reacție normală și este important ca în momentul în care o trăiești să te întrebi de ce anume îți este teamă…ce te sperie…de unde vine…este o trăire adusă de trecut în prezent…este amprenta experiențelor avute.
Cu toții avem atâtea și atâtea frici… frica de a nu reuși, frica de a-ți schimba viața, frica de a pierde, frica de a fi judecat, frica de a nu fi cel mai bun, frica de a fi părăsit, frica că timpul trece… Părinți, frați, surori, bunici, prieteni au contribuit la creșterea acestor frici, fiecare nereușită ți-a inoculat ideea de a te teme să mai încerci .
Frica este o emoție cu un mare impact psihologic: se accelerează bătăile inimii și ritmul respirației, mușchii se contractă și mâinile tremură și sunt reci, pielea se face ca de găină. Toate aceste manifestări sunt legate de activitatea sistemului nervos simpatic și de doi neurotransmițători, adrenalina și nonadrenalina, care acționează asupra întregului organism în prezența fricii.
Aceste reacții subliniază funcția spaimei – ne ajută să evităm sau să limităm pagubele. Comportamentele pe care ni le inspiră frica pot fi diferite, uneori îți poate de curaj, alteori te poate împietri.
Frica este o emoție adesea inconștientă –de cele mai multe ori ne dam seama cât de frică ne este după ce a trecut evenimentul cu pricina (www.terapiam.ro).
Frica face parte din paleta emoțiilor trăite zi de zi, ne întâlnim adesea cu situații în care își face apariția într-un mod mai mult sau mai puțin simțit ….înainte de a intra într-o ședintă la lucru, atunci cand copilul ni se îmbolnăvește, când ai de susținut un proiect în fața unui public numeros, atunci când facem o vizită la stomatolog.
Fiecare zi este o nouă provocare în care te întâlnești cu fricile, temerile și rezistențele tale. Lăsă-ți sufletul mângâiat de lumina iubirii, a iubirii față de tine și a curajului și totul se va schimba.
Ce vei pierde? nopțile nedormite, limitările impuse, gândurile haotice, consum inutil…nimic constructiv, nimic din ceea ce ți-ar putea fi de folos, nu?
Ne suntem nouă datori să învățăm cum se trăiește în libertate. Prinde curajul și creeaza-ți propriul destin, i-ați propriile decizii, bucură-te de minunatul sentiment al aprobării depline.
Rupe barierele imaginare și ieși…tu, autentic…la suprafață. Hrănește-te doar cu dorințele sufletului tău și doar așa linia orizontului va fi scăldată de razele soarelui și norii se vor risipi.
Într-o zi, motivul pentru care te temi acum poate ți se va părea ilar și vei simți o urmă de regret, regret pentru că nu ți-ai dat voie să crezi în tine… să faci alte alegeri, să depășești cu mult curaj obstacolele.
Dacă ți-e frică…aruncă-te în vâltoarea trăirii…simte și descoperă…doar așa vei putea să depășești momentul…acesta a fost gândul ce m-a ghidat în ultimul an și îți pot spune ca nimic nu este imposibil dacă îți dorești cu adevarat!
Te îmbrățișez.
Autor: Psiholog Marcu Cristina
Citit, editat, optimizat seo, publicat de Radu Leca
