10 Beneficii ale dialogului Psihologic
Noi sustinem gestionarea dialogului psihologic dintre subiect si psiholog, prin prisma imbunatatirii modului in care subiectul studiaza, munceste sau se relaxeaza. Dialogul psihologic creeaza o arhitectura care revitalizeaza felul in care omul utilizeaza propriul spatiu.
Modul in care discursul trebuie sa se desfasoare a fost definit in diverse moduri de catre marii psihologi ai timpurilor, depinzand de cele 3 curente importante ale psihologiei. Astfel, daca in psihanaliza clasica discrusul psiholog-subiect se desfasura pe fondul unei relatii inegale, cu specific parintesc in care se doreste infantilizarea subiectului; in opinia psihologilor uman-existential-esperientialisti dialogul se desfasoara intr-un cadru definit de empatie, acceptare neconditionata si congruenta. In abordarea cognitiv-comportamentala se doreste crearea unei aliante de lucru, o colaborare bazata pe incredere intre cei doi participanti la discurs.
Combaterea gandurilor negative prin intermediul intrebarilor specifice dialogului socratic. Printre beneficiile dialogului psihologic merită amintite următoarele condiţionări: o crescândă înţelegere de sine, o mai bună înţelegere a celorlalţi, relaţii mai bune cu ceilalţi şi o cercetare pe un fundal mult lărgit.
Ceea ce nu este însă esenţial în dialog este ca cel ce intră în dialog să renunţe la a crede în adevărul propriului său sistem axiologic, ci mai degrabă esenţial este să renunţe la a crede că propriul său sistem valoric este singurul valabil şi adevărat.
De asemenea, tehnicile metaforice, precum cele exprimate in povesti, poezii, cantece, folclor, reprezinta un instrument util in discursul psihologic, prin care putem realiza o restructurare cognitiva- adica modificarea credintelor/ valorilor/ gandurilor centrale ale subiectului in scopul realizarii a unei mai bune adaptari a sale la mediul inconjurator, a cresterii sentimentului propriu de bine psihologic si a unei functionalitati marite. Un astfel de exemplu il constituie proverbul “Incet, incet, departe ajungi!”, care promoveaza un stil functional si rational de gandire prin combaterea tolerantei reduse la frustrare. Chiar daca iti doresti ceva foarte mult, asta nu inseamna ca trebuie cu necesitate sa se si intample imediat, fiind capabil de amanarea gratificarii subiectul dobandeste un stil de gandire mai flexibil ceea ce va determina si binele sau psihic.
Un alt mod de combatere a gandurilor negative, utilizat in discursul psiholog-subiect se poate realize prin umor si ironie. Tehnica umoristica a fost prima data implementata in discursul psihologic de catre terapeutul Albert Ellis, care a scris o serie de cantece rational-umoristice. Folosirea unor cuvinte mai colorate poate avea beneficii importante asupra subiectului, atata timp cat se potrivesc stilului sau personal de comunicare, si cat timp are capacitatea de a intelege intentia in care au fost utilizate. Asadar, aceasta abordare in discursul psihologic depinde in mare masura de interlocutor, si nu poate fi aplicat cu orice persoana in orice conditii.
Bineinteles, o metoda clasica si foarte cunoscuta de publicul larg prin care se poate realiza restructurari ale cognitiilor disfunctionale este reprezentata de ritualurile spirituale- rugaciunea, citirea textelor sacre. Desigur, si in discursul nostru cu divinitatea putem sa folosim stiluri de cognitii disfunctionale prin care incercam sa modificam mediul inconjurator dupa placul nostru. Aceasta se intampla atunci cand ii cerem lui Dumnezeu sa ne ajute sa schimbam lucrul care ne face sa suferim, sa ne elimine durerea sufleteasca si sa faca lumea si viata asa cum noi ne-am dori. Un stil functional de rugaciune ar fi aceea in care ii cerem lui Dumnezeu ajutorul pentru a intelege si accepta situatia negative, asa cum se intampla, spre exemplu, in rugaciunea de capatai “Tatal nostru”, unde afirmam clar: “Vie imparatia Ta, faca-se voia Ta.”
Uneori studentul catalogheaza suficient, beneficiile dialogului psihologic drept: conversatie dintre ucenic şi duhovnicul său. Defapt rolul dialogului psihologic, dintre student si psiholog este a de a desemna insemnatatea analizei conditionarii social-educative a personalitatii. Analiza modului concret de viata, a conditiilor de lucru si a situatiei familiale, a modalitatii de debut si a evolutiei in timp a tulburarilor psihice, aprofundarea problematicei cauza-efect arata importanta anamnezei in psihodiagnoza etiologica.
Dialogul are drept scop schimbul de informaţii.
În ecranizari, de exemplu, dialogul permite exprimarea stărilor sufleteşti; în psihologie prin dialog se exprima starile sufleteşti; în filosofie prin dialog se exprimă ideile, gândirea, concepţia autorilor. Dialogurile socratice sunt veritabile reflecţii filosofice, dar din pacate nu si căutarea obţinerii unor informaţii. Nici Socrate şi nici Platon nu „intervievau“, ci îşi expuneau în dialogurile lor concepţiile filosofice.
Conversaţia cu persoanele observate, dialogul, trebuie notate în stil propriu respectand etapele desfasurarii.
Notarea cuvânt cu cuvânt a declaraţiilor persoanelor intervievate se va închide, spre exemplu, între ghilimele (“), iar sinteza, prescurtarea conversaţiei semarchează cu apostrof (’), aşa cum se acceptă prin convenţie în studiile etnografice.
Începe dialogul de la un punct comun de referinţă sau de la un punct asupra căruia sunteţi de acord şi apropie-te încet de chestiunile în dezacord.
Atunci cand se ajunge la un dezacord asupra unei problematici in cadrul unui dialog psiholog-subiect, este foarte important ca respective problema sa fie definita clar si specific, chiar fragmentata, in cazul in care vorbim despre o situatie complexa, in probleme-tinta pe care sa le abordam independent. Putem defini doua mari tipologii de probleme- cele practice si cele emotionale. In principiu este indicat sa incercam sa rezolvam problemele emotionale deoarece exista o mare posibilitate ca acestea fiind disputate si restructurate sa inregistram o rezolvare si in cadrul celor practice. Disputarea si restructurarea problemelor emotionale se realizeaza prin discursul psihologic, cateva exemple de tehnici de discurs fiind descrise in textul de mai sus.
Cele 10 beneficii ale dialogului psihologic sunt:
1.datorita empatiei aparute in discurs se genereaza incredere reciproca si se elimina reticentele subiectului;
2.prin acceptare neconditionata respectam drepturile fundamentale ale omului- toata lumea e la fel de valoroasa;
3. prin congruenta dintre comportamentul afisat si trairile interioare dam o mai mare valoare discursului verbal, grabind modificarea cognitiilor negative;
4. prin colaborarea din cadrul discursului stabilim o agenda comuna si negociata cu interlocutorul, asupra careia ne vom focusa;
5. prin tehnicile specifice terapeutice utilizate in discurs reusim sa identificam gandurile celuilalt- constiente si/sau inconstiente, si apoi sa le modificam;
6.prin discursul terapeutic putem preveni/reduce/trata unele tulburari psihice clinice sau sub-clinice;
7.prin discurs il putem invata pe subiect diverse proceduri de rezolvare de probleme pe care apoi le poate aplica independet in diverse contexte;
8.de asemenea, putem il putem ajuta in procesul de dezvoltare personala prin invatarea unor tehnici de antrenament asertiv;
9.efectele discursului psihologic se pot inregistra chiar si la nivel biologic- de exemplu prin exercitii de relaxare, proceduri meditative;
10. promovam sanatatea si prevenim patologia
Bibliografie:
Daniel David, 2012, Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale, Editura Polirom
Windy Dryden, Raymond DiGiuseppe, 2003, Ghid de terapie rational-emotica si comportamentala, Editura ASCR
Credit Photo: https://pixabay.com/
Autor: Crisan Claudia-Elena, Psiholog clinician sub supervizare si Radu Leca
Citit si editat de Radu Leca
10 Beneficii ale dialogului Psihologic
Revista online de Psihologie | Mediere | Coaching
Promovam GRATUIT, psihologi, mediatori, coachi. Articole de psihologie, mediere si coaching in format text si audio. Contact: 0741.101.881. Radu Leca.
psiholog,mediator,coach