Coaching, Psiholog, Psihologie, Radu Leca, Ultrapsihologie

Depresia vazuta ALTFEL

Sentimentul de “A FI TRADAT/Mintit” in cazul Persoanelor cu Depresie ! Un sentiment unic, ce nu tine seama de realitate. Persoanele cu Depresie nu vad sentimentul nici negativ, nici pozitiv. Pur si simplu il simt si interpretarea sentimentului este a celor ce intra in contact cu ei. Chiar daca terapeutul percepe corect fuga de esec si frica de tradare din suboect, acesta nu le poate denumi. De ce? Subiectul fiind sensibil la orice, se intoarce atât împotriva terapeutului cat si a celui ce l-a recomandat. De ce? Din frică si neputință.

Este adevarat: exista cel putin patru lumi
A. a celor ce sunt depresivi si nu luptă
B. a celor ce sunt depresivi si lupta
C. a celor ce au fost depresivi si duc “dorul” senzatiei de rupere de realitate
D. a celor ce au fost depresivi si acum lupta sa fie foarte aproape de realitate, ca nu cumva sa se regaseasca in situatia de a rememora seducția senzatiei de depresie

Depresia seduce subiectul? Da. La inceput subiectul o percepe ca pe “o tristete extreme”, iar pe măsură ce responsabilitatiile scad si in jurul subiectului apar prieteni ce vor sa-l ajute, subiectul intelege ca depresia il propulsează atât social cat si emotional. Depresivul intelege corect seducția? Nu!

Adevaruri ce deranjează, dar trebuie spuse public pentru a facilita atat anxiosilor cat si depresivilor, acordul cu realitatea: din obisnuinta de a se simti centrați in mijlocul Universului, obisnuinta obtinuta in urma deresponsabilizarii, anxiosii si depresivii renega realitatea inlocuind-o cu un Surogat Emotional. Unde simt anxiosii ca se află? Fix in mijlocul Universului. Nu conduc Universul dar au pretentia să fie văzuți, așa cum ei își imaginează că sunt, de către toți cei ce trec pe lângă ei. Sentimentul este real? Nu! Sentimentul apare ca formă de aparare? Nu, mai mult ca formă de conservare a propriei imagini stabile. In timpul depresiei imaginea despre Sine, mai este stabilă? Nu, dar exista carlige emotionale, ca această centrare forțată in mijlocul Universului, care aduc din cand in cand orgoliul aproape de subiect. Sunt orgoliosi depresivii? Da! Sensibili? Da! Logici? Aproape! Argumentativi? Da! Prin argumente sustinute de educatie, depresivii poartă razboaie reale de cucerire, atât a Sinelui cât și a tuturor celor ce intră in contact cu ei.
La ce îi ajută Razboaiele Emotionale bazate pe argumente educationale, pe depresivi? La stabilirea directiei motivationale, a existentei lor. Atunci cand se simt inutili si nu au chef să indrepte inutilitatea, depresivii se ceartă. In acest fel isi reconfirma puterea si partial valoarea socială si personala.

Chiar si dupa 3-6 luni de Consiliere Psihologica, depresivii resimt puternic sentimentul de Tradare, chiar si atunci cand acesta nu este real. De ce sentimentul de Tradare nu este real? Datorita faptului ca depresivul percepe intens realitatea zonei de confort si nu pe cea reala. Cum reacționează? Subiectul egalizeaza realitatea cu inchipuirile si reacționează in conformitate, adica: exclude discutiile, accepta doar monologurile interioare si stie ca doar el este “cel mai” special. Aceasta expresie, forțată lingvistic, sustine ideea importantei pe care depresivul o resimte in prezenta tulburarii. De aici isi trage originea si punctul “A” de mai sus.

Relațiile personale
Se bazează pe interdependenta, nerecunoscută. Chiar și atunci când nu comunică nimic, depresivii au pretentia sa fie auziți. De ce utilizez cuvantul “Pretentie”? Datorită faptului ca subiectul îndepărtându-se de latura sa naturală, poate emite in mare, doar pretentii argumentate dar lipsite partial de logica. Daca esti atent la firul logic al expunerilor, depresovilor, vei observa ascunsă dupa zeci de argumenente personale, bresa Logicii. In cazul in care terapeutul utilizează in forță breșea, nedorind sa.munceasca la contraargumente, subiectul se inchide emotional si informează familia, ca nu exista chimie intre el si psiholog. Evident familia il crede si schimba terapeutul. Exemplu: la întrebarea “de ce nu vorbesti”, depresivul iti (poate) raspunde (uneori zambind, alteori extrem de serios): “Păi nu ajunge că gândesc? De ce nu mă auzi?”. Dacă tu ca terapeut, il intrebi direct dacă stie ca in realitate, gandurile nu se aud ci se exprimă, subiectul se inchide emotional si fuge, cu teatru, convins fiind de importanta sa.
Relatiile personale se mențin greu și întotdeauna anxiosul/depresivul este victima.

Deptesivii nu uita nici o privire negativa, simtita la un moment dat. Se razbuna? Nu! Isi canalizeaza energia catre autovictimizare. Isi alimentează depresia cu motive noi, ce cuprind si sentimentul de Tradare.

In curand ne vedem la TVR2. DIMINEATA.
Postarea realizată de catre Psiholog Radu Leca.
Contact: 0741.101.881
Programari Consiliere Psihologica: 09:00 – 22:00 de luni până sâmbătă.