• 0741.101.881
  • ultrapsihologie@gmail.com

Monthly ArchiveMay 2016

Identitatea de gen masculinitate si feminitate

Identitatea de gen: masculinitate si feminitate

Adesea, termenii de sex și gen sunt utilizați unul în locul celuilalt. Este necesară însă distincția dintre ei, pentru a înțelege diferențele biologice și socio-culturale existente între cele două sexe, masculin și feminin. Astfel, sexul cuprinde caracteristicile biologice și fiziologice și este hotărât pe baza cromozomilor X și Y, în timp ce genul se referă la construcția socială a masculinității și feminității, ce descrie aspectele culturale, sociale sau psihologice caracteristice bărbatului sau femeii.
Identitatea de gen se referă la maniera în care subiectul își percepe sinele, ca bărbat sau ca femeie. Este în principal o stare psihologică. Pentru Stoller (1989), identitatea de gen trimite la amestecul de masculinitate și feminitate din fiecare individ, sub forme și grade diferite. Astfel, sexul și genul nu sunt neapărat legate, în sensul că masculinitatea și feminitatea, care au o conotație biologică, diferă în comportamentul lor psihosocial. Acesta le definește ca sumă de credințe rezultate din dispoziția biologică, atitudinile parentale și influențele sociale, ce motivează credința subiectului că este masculin sau feminin. Așadar, aspectele biologice, atitudinale parentale și influențele sociale reprezintă elemente esențiale ale identității de gen: biologicul trimite la o auto-informare, modele parentale au rolul de a ajuta copilul să se identifice cu persoana de același sex, iar componenta sociala impune normele de conduită, considerate a fi dizerabile pentru individ. Însă credințele subiectului depind în același timp și de dorințele lui inconștiente, de multiplele sale rețele de identificări.
Majoritatea rolurilor pe care un individ le manifestă în societate au un caracter dobândit, pentru că individul primește prin intermediul socializării norme, valori și modele de comportament. Astfel, caracteristicile socializării își pun amprenta în mod direct asupra modului de manifestare a rolurilor sociale. Rolurile de gen sunt diferite de cele așteptate din două motive principale: în primul rând, din cauza problemelor de socializare și, în al doilea rând, din cauza evoluției și dinamicii societății. Se poate observa cum rolurile de gen se schimbă cu viteză foarte mare și nu printr-un proces unitar, astfel încât întreaga populație, dar și instituțiile, sunt marcate.
În cadrul teoriei feministe, problematica relației gen-sex este de multe ori în contradicție. Gyle Rubin consideră, în teorie sa sex-gender system faptul că genul nu este fixat de anumite proprietăți ale individului, ci că acesta face parte dintr-un proces prin care fiecare individ este constituit. Astfel, indivizii sunt crescuți pentru a exista într-o anumită lume, pentru a învăța să simtă și să își exprime propria individualitate cu ajutorul sensurilor lingvistice acceptate de sociatate. În această teorie, genul reprezintă o parte intrinsecă a culturii.
Antropologul Margaret Mead a descoperit existența unor comportamente atipice ale membrilor triburilor din Noua Guinee. Analizând trei membri a trei triburi și raportându-le la modelele tradiționale americane, a descoperit că: într-unul dintre triburi, atât bărbații cât și femeile avea comportamente agresive, erau vânători și canibali, iar femeilor le displăcea să fie mame. În al doilea trib, atât bărbații, cât și femeile aveau comportamente specific genului feminin, aveau un comportament blând, erau neagresivi, emotivi și se implicau cu plăcere în creșterea copiilor. În ultimul trib, femeile manifestau comportamente masculine, caracterizate prin dominanță, asigurau subzistența membrilor tribului, iar bărbații se machiau, bârfeau, erau emotivi și aveau grijă de copiii. Așadar, dincolo de factorul biologic, există și alți factori care susțin și orientează diferențele privind manifestarea comportamentală conform modelelor de sex rol feminin și masculin. Dintre acestea menționăm: diferențele culturale de la o epocă la alta, percepțiile sociale, diferențele sociale, evoluția psihosocială particulară și istoria de viață a fiecărui individ în parte.
În literatura Europei moderne timpurii, apar diverse povești despre bărbați efeminați și femei care se transformă în bărbați. În ceea ce privește prima categorie, ele pot fi considerate ca reprezentând expresia grijii pentru granițele rolurilor genurilor. De asemenea, acestea sunt mai problematice decât cele despre femei. În fața sociabilității heterosexuale, se credea că a petrece prea mult timp în compania persoanelor de sex feminin duce la o estompare a ceea ce am numi gen. Însă și problematica femeilor care au devenit bărbați nu este mai ușor de abordat. Medicii renascentiști susțineau existența unui singur sex, cu toate că existau cu siguranță cel puțin două sexe sociale cu drepturi și obligații diametral opuse. Deși sexul biologic avea o importanță mai mare, genul a făcut parte din domeniul culturii într-o măsură egală cu primul. Sexul reprezenta o caracteristică atributivă cu consecințele sociale, întrucât a aparține unui sex sau celuilalt îndoctrina posesorul la anumite recunoașteri sociale. Însă schimbările structurilor corporale împingeau un trup de la o categorie de gen la alta.
Tudore (2012) sustine ca identitatea psihosexuală și conștiința ei se formază printr-un proces amplu de socializare, se construiește treptat, cu imaginea de sine, având drept fundament influența mediului, a anturajului, a numelui și a experiențelor pe care fiecare individ le integrează în contextul cultural și educațional specific. Spre deosebire de conștientizarea identității sexuale, a Eului sexual corporal, care apare în jurul vârstei de 2 ani, când copilul își conștientizează sexul (băiat/fată), identitatea psihosexuală se realizează la adolescență. În această perioadă, factorii educaționali, psihosociali, culturali au un rol major, modelând-o și clarificând-o.
Considerarea identității de gen ca fiind un rezultat al impactului social, al contextului social și istoric, a devenit relativ acceptată. Teoreticienii nu au mai aderat la ideea existenței unui singur tip de masculinitate sau feminitate, ci acceptă faptul că există mai multe forme ale acestora. De multe ori, modelele de masculinitate şi feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică. Acestă dihotomie a identității de gen a fost contestată ulterior, prin acceptarea mai multor forme de masculinitate și feminitate. De exemplu, masculinitatea metrosexualilor este percepută ca incluzând comportamente asociate strict femeilor. În mod tradițional, tinerii și bărbații aflați la maturitate preferă o poziționare cât mai depărtată față de feminitate și de terenurile feminizate, pentru a demonstra că se află la polul opus homosexualității.

woman man
De asemenea, învățarea socială are un rol esențial în formarea comportamentelor specifice fiecărui sex, și implicit în șlefuirea identității. Indiferent de moștenirea biologică sau predispozițiile înnăscute, copiii primesc numeroase semnale, în special de la figurile materne și paterne, semnale ce le indică moduri de a se comporta. Astfel, jucăriile destinate băieților au rolul de a contribui la formarea agresivității masculine, în timp ce cele destinate fetițelor oferă standarde nerealiste de frumusețe. Mesajul desprins din acestea este că pentru băieți este important ceea ce fac, iar pentru fete, modul în care arată.

Vișan Ioana-Gabriela
Licențiat în Psihologie

Radu Leca Profiling, Intelligence si Siguranta Nationala 28 mai

Centrul de Strategii Aplicate si Psiholog Radu Leca prezinta primul eveniment interactiv Profiling VS Intellingence si Securitate Nationala
La initiativa CEO Ionut Rites si Psiholog Radu Leca, in data de 28 mai are loc Primul din seria celor 3 evenimente programate Profiling VS Intelligence si Securitate Nationala.

Scop: înțelegerea și importanța noțiunii de Profiling, precum și formarea culturii de Securitate, absolut necesară în actualul model de societate.

Program:

Profiling VS Intelligence și Securitate Națională

10:00 – Introducere concept, prezinta Radu Leca si Costin Georgescu

10:20 – Teaser prezentare video tip suport curs

10:30 – 11:00 – Profiling. Limbajul nonverbal al infractorului. Manipularea prin lacrimi. Citirea ridurilor. Psiholog Radu Leca

11:00 – 11:30 Conceptul de siguranță națională. Definiție. Continut. Detalii – Ambasador Costin Georgescu, Director SRI 1997 – 2000

11:30 Primul test Profiling. Sa găsească corespondente logice intre cele doua prezentări. Premiu cu valoarea de 300 de lei. Timp lucru 15 minute

11:45 Coffe break.

12:00 Emoții de baza și evaluate. Microexpresii.- Psihoterapeut Tedy Crestin

12:30 Amenintari asimetrice în spaţiul globalizat – Ambasador prof.univ.dr. Ștefan Glavan

13:00 Sugestiile subliminale în manipularea maselor – Academia de Hipnoza Tudor Borza

13:30 Intelligence si relatii internationale – Doctor in istoria relatiilor internationale al Universitatii Sorbona – Stefan Popescu

14:00 Pauza o oră

15:00 Operatiile informationale si activitatile de influentare, o perspectiva Intell si de securitate nationala – Dr. Liviu-Mihai Danilă, Ministru consilier, Șeful Centrului pentru situații de urgență și criză al MAE

15:15 Eroi sau tradatori? – General (r) SRI prof. univ. dr. Cristian Troncotă

15:45 Profiling, fizionomia Trădătorul – Conferentiar Emil Razvan Gatej

16:15 Test interactiv pentru cursanți

16:30 Remodelarea economiilor prin spionaj cibernetic global – dr. ing. Ruxandra Rîmniceanu

17:00 Pauză 30 minute

17:30 Managementul pregatirii persoanelor in cazul agresiunilor informationale – Ionut Rites

18:00 Seria de concluzii ale evenimentului ce intra în conținutul editorial al post articolului

profiling si siguranta nationala

profiling si siguranta nationala

Cost curs: 150 lei
Cursurile se vor ține la Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Psihologie
Amfiteatrul M113

Înscrierile se fac prin transmiterea unui e-mail cu datele candidaților (Nume şi Prenume) la valeriua@gmail.com
Info: 0726 186 911- Coordonator proiect: VALERIU ANTONOVICI

Vă puteți înscrie și online – vedeți detalii mai jos.
https://docs.google.com/forms/u/0/d/13fPkEdzdVF0LClm1Lfo4Kp6mWZZyiNKu-cPLzJHlxXo/edit
Partener Media Online Streaming
Live www.radiofxnet.ro

Grup DEZVOLTARE Personala

Primul GRUP DE DEZVOLTARE PERSONALA ce aduce intr-un singur loc 3 Traineri cu specializari diferite.
a. Psiholog Radu Leca
b. Psihoterapeut Tedy Crestin
c. Trainer NLP Tudor Borza

21

Informatii:

Grupul este sponsorizat timp de 45 de zile (9 intalniri) de care Moriel Sibenstain.
Timp de 45 de zile nu exista costuri.
La final de 45 de zile Asociatia Europeana de Hipnoza alege dintre cei 25 de participanti, 5 participanti.
Costul modului doi al Grupului de Dezvoltare Personala este de 300 lei per intalnire.
Durata Modului 2 este de 5 intalniri.
Noi, Leca,Borza si Crestin, cautam oameni de valoare ce pot fi antrenati sa se autodepaseasca.
Noi, Leca,Borza si Crestin, nu cautam succes material ci oameni de calitate pentru echipele de Speakeri ce vor evolua/promova/realiza spectacolele cu public incepand cu luna SEPTEMBRIE

Ce invatam in cele 9 intalniri
1. Prima Intalnire din 13 mai – Despre mine. Cine sunt?
2. A doua Intalnire din 18 mai – Locul meu. De ce exist?
3. A treia intalnire din 23 mai – Viata mea. Cum evoluez?
4. A patra Intalnire din 28 mai – Temerile
5. A cincea Intalnire din 2 iunie – Tehnici de comunicare 1
6. A sasea Intalnire din 7 iunie – Tehnici de comunicare 2
7. A saptea Intalnire din 12 iunie – Tehnici de manipulare 1
8. A opta Intalnire din 17 iunie – Tehnici de manipulare 2
9. A noua Intalnire din 22 iunie – Profiling