Elena Carmen Tuca, Psihologie

ART TERAPIA IN RANDUL COPIILOR CU SINDROMUL DOWN (2)

ART TERAPIA IN RANDUL COPIILOR CU SINDROMUL DOWN (2)

”Copilul cu sindromul Down ii poate fi dificil sa vorbeasca clar si sa isi exprime ganduirile si trairile, chiar daca transmite emotii puternice utilizand limbajul nonverbal si mimica fetei.” (Cohen, Nadel & Madnick, 2002, p 224). Art-terapia il invata sa se exprime, sa dea frau liber creativitatii si astfel invata sa devina el insusi, sa se exprime liber, sa devina increzator in fortele proprii, sa comunice si sa relationeze. Intr-un cuvant, descopera ce inseamna sa fie fericit.
Tehnicile de art-terapie ofera micutului cu sindromul Down oportunitatea de a explora si exprima dificultatile pe care le are in legatura cu diversele trairi sau relatii personale, dificultati ce sunt mult prea greu de exprimat in cuvinte.
Desenul si pictura sunt utilizate pentru a ajuta sa devina constient de sine, de existenta sa in lume. Desenele pot fi folosite in moduri variate, cu scopuri multiple si la diferite nivele. Prin intermediul picturii (inclusiv cea cu degetele) isi exprima cu usurinta emotiile. Simplul act de a desena fara interventie exterioara reprezinta o puternica exprimare a sinelui care ajuta stabilirea identitatii persoanei si este o cale de exprimare a sentimentelor. Desenul le ofera de asemenea, posibilitate de a a avea succes.
Modelajul ofera atat experiente kinestezice, cat si tactile. Flexibilitatea si maleabilitatea lutului se potrivesc unei varietati de nevoi. El pare sa sparga adesea blocajele, putand fi utilizat cu succes si de cei care au mari dificultati in exprimarea sentimentelor. Cei “suparati” pot simti un sentiment al controlului si stapanirii de sine, prin intermediul lutului. Cei agresivi pot folosi lutul pentru a-l lovi si sfarama. Se utilizeaza de asemenea si plastilina. Lutul si plastelina au si un efect benefic in sensul relaxarii mainilor, in urma realizarii unor exercitii specifice.
Colajul ajuta la eliberarea imaginatiei si poate fi utilizat ca exprimare senzoriala si emotionala, folosind diverse exercitii.

Elena Carmen Tuca
Elena Carmen Tuca

Daca in prim aparte a articolului, am prezentat doua dintre cadrele de lucru ce pot fi folosite in art terapie, in continuare voi descrie si alte exercitii, preluate de la Diane Quiroga, ce pot fi realizate si de catre parinti impreuna cu ai lor copii.

3. RAMAI IN INTERIORUL LIMITELOR

Pentru inceput ai nevoie de o coalo mare de hartie, pe marginile careia sa trasezi niste limite. Există mai multe trucuri pe care le poti folosi pentru a crea limite: betisoare colorate, plasteina, creioane, etc. Aceste bariere au rolul de a evita ca micutul sa-si extinda desenul dincolo de hartie.
In cazul în care copilul este atras de obiectele cu care ai trasat limita, foloseste il locul acestor lucruri, linii subtiri de adeziv. Pune-le peste tot in jurul marginilor foii si lasa-l sa se usuce pentru a crea o granit clara, transparenta.
Nu ai timp pentru ca lipiciul sa se usuce? Simplu. Utilizazeaza o bandă adeziva colorata de jur imprejurul marginilor colii.
Insa indiferent de felul in care alegi sa trasezi limitele foii – betisoare colorate, creioane, plastelina, lipici sau banda adeziva -, aminteste-ti ca scopul exercitiului este ca micutul sa invete sa ramana in interiourul limitelor colii, unde poate desena sau realiza colaje asa cum ii dicteaza imaginatia.

4. CREAZA PE OGLINZI SAU FERESTRE

Un alt exercitiu de art terapia este cel care are ca baza, in loc de o coala de hartie, o bucata mare de nailon ori o fereastra sau o oglinda. Astfel, copilul poate picta, desena sau sa realizez un colaj, altfel decat a facut-o pana acum.
Micutul va iubi sa creeze peste propria lui reflectie sau peste peisajul ce se vede pe geam.

5. ATINGE LUCRURI LIPICIOASE

Arta se poate face pe orice si din orice. Acelasi principiu este valabil si pentru art terapie. Pentru acest exercitiu ai nevoie de folie alimentara. Apoi, invita copilul sa încerca să plaseze bucati de hartie sau poze din reviste pe aceasta textura diferita si lipicioasa.
Atingerea ocazionala a acestui material ii va ajuta sa simta care este textura unui material lipicios.
Pentru a ramane in sfera ”lipicioasa”, puteti decora un obiect folosind abtibilduri.
Insa indiferent de varianta aleasa, e important ca micutul sa se distreze, imbogatindu-si cunostintele in ceea ce priveste sfera tactila.

6. ATINGE LUCRURILE NETEDE

Pentru ca al tau copil sa fie mai confortabil cu vopsea, incerca sa il ajuti sa se obisnuiasca cu atingerea texturii acesteia, pastrandu-si, insa, mainile curate.
In primul rând, pune vopsea pe o suprafață mare de folie alimentara, apoi acopera cu un alt strat de folie. Acum copilul poate folosi mainile pentru a atinge suprafata de folie sub care se afla vopseaua pentru a simti textura.
Inca se confrunta micutul tau cu unele reactii defensive de ordin tactil? Da-i sa foloseasca o pensula sau o rola pe care sa o miste in ce directie vrea el, oferind un plus de stimulare senzoriala si distractie.

7. PASTREAZA-TI ATENTIA

Atentia poate fi uneori greu de mentinut. Tocmai din acest motiv, unii copii nu pot sta intr-un loc. Asa ca e important sa gasesti modalitati diferite de a face arta.
In acest sens, poti lipi o coala mare de hartie pe un perete sau sub o masa si astfel, copilul, stand pe un izopren sau pe o salteluta, sa creeze ceea ce ii dicteaza inspiratia, asemeni unui mic Michelangelo.

8. DESCOPERA OPERE DE ARTA CELEBRE

Expunerea copilul la arta este un mare prim pas spre crearea si dezvoltarea de noi imagini vizuale in creier. Astfel, arata-i cat mai multe imagini cu tablouri celebre sau cu sculpturi, prezentandu-le sub forma unei povesti.

Concluzionand, toate exercitiile prezentate anterior, au rolul de a-l ajuta pe copilul cu sindromul Down in ceea ce priveste :

– stimularea dezvoltarii motricitatii fine
– dezvoltarea organizarii psihice
– antrenarea atentiei
– imbunatatirea starii emotionale prin formarea imaginii si increderii in sine
– dezvoltarea comunicarii si relationarii
– asigurarea unui sentiment de confort prin aceste activitati
– formarea capacitatii de a reactiona adecvat in diversele situatii si de a se adapta
– educarea si dezvoltarea capacitatilor cognitive, prin stimularea senzoriala
– dezvoltarea si antrenarea simtului formelor, culorilor, expresivitatii artistice.

Elena-Carmen Tuca
Psihoterapeut integrativ