Psihologie

STIMULAREA CREATIVITÃŢII

STIMULAREA CREATIVITÃŢII
Psiholog Daniela Ghegoiu

Creativitatea există în fiecare dintre noi.
Toţi suntem creativi, însă educaţia pe care o primeşte un individ şi metodele pe care acesta le foloseşte zi de zi, ca să îşi stimuleze gândirea, fac din unii oameni să fie mai creativi decât ceilalţi
Dezvoltarea potenṭialului creativ, nu se realizeazã de la sine.
Sunt necesare acṭiuni continue şi organizate, de stimulare şi activare.
Educaţia şi metodele folosite joacă un rol important în stimularea creativităţii şi fără dezvoltarea lor, nu o să te consideri niciodată o persoană creativă.
Motivaṭia este acceptată ca fundamentalã, pentru creativitate, iar cei mai importanṭi factori motivanți sunt auto-motivația și interesul de a efectua lucrarea (obiectul creației).
Persoanele creative sunt la discreția propriilor valori și motivații și se ocupă de problemele, pentru care au o puternică afinitate emoțională
Această abilitate ar trebui să fie stimulată încă din primii ani de viaţă ai unui copil, deoarece creativitatea poate juca un rol esenţial în procesul de învăţare.
„O gândire creativă permite copiilor să facă legături între o arie a învăţării şi alta, extinzându-şi astfel înţelegerea.

”Imaginaṭia este mai importantã decât cunoaşterea.” (Albert Einstein)

Preşcolaritatea reprezintã perioada cea mai importantã, pentru conturarea creativitãṭii. Acum se cristalizeazã trebuinṭele de cunoaştere, de informaṭie , de independenṭã, de autoexprimare, acum se contureazã percepṭia de sine.
Creativitatea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres în planul social.
Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit.
Şi cum noutatea nu se obţine cu uşurinţă, o altă componentă este voinţa, perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări.

Stimularea creativitãṭii elevilor
Rolul şcolii la formarea comportamentului creator este foarte important, deoarece rămâne principalul instrument, pe care societatea îl foloseşte pentru cultivarea creativitãṭii.
Preocuparea de formare a independenţei în gândire şi exprimare implică şi o legătură cu familia. Părinţii trebuie convinşi că tutelarea excesivă împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii şi fanteziei lui, sunt factori esenţiali în dobândirea viitoare a unei autentice competenţe profesionale.
Ῑn aceastã perioadã, creativitatea face posibilã creaṭia ca activitate psihică.
Nivelul posibil de atins acum, este doar acela al creativitătii potenṭiale, manifestatã prin desene sau jocuri.
Desenul, pictura, modelajul, muzica, dansul, diferitele jocuri în aer liber sau acasã, au darul de a-i ajuta sã-şi exprime emoṭiile, gândurile şi sentimentele.
Cadrul cel mai important de manifestare, dar şi de stimulare a potenṭialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale.
Prin joc, copilul poate fi oricine îşi doreşte, poate inventa jocuri de rol, poate crea personaje.
Creativitatea poate fi consideratã şi ca aptitudine.
Existenta creativitãṭii se constatã prin flexibilitatea, noutatea, originalitatea, fluenṭa, senzitivitatea, ingeniozitatea elevului.

Metode de stimulare a creativitãṭii elevilor:
-realizarea unor relaṭii prieteneşti, favorabile sistemului creativ
-şcolarii trebuie lãsaṭi sã-şi manifeste în voie spontaneitatea, curiozitatea
-trebuie sã aparã teme şi situaṭii, care stimuleazã fantezia (elevii sã-şi imagineze singuri probleme, sã continue o nuvela etc.)
-vizitarea expoziṭiilor, excursiile lãrgesc orizontul elevilor
-existenṭa unor laboratoare şi ateliere foarte bine dotate, cu specific creativ, unde elevii pot sã-şi exprime potenṭialul lor de creaṭie.

Dezvoltarea creativității prin activitățile extraşcolare
Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii , să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun îmbinarea activităţii şcolare cu activităţi extraşcolare.
Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.
În activităţile extraşcolare, elevul se transformă într-un „gânditor creativ”, care explorează, reconstruieşte, redescoperă, generalizează, asimilează, se îndreaptă spre căutări, prin muncă personalã, independentă sau în grup.

Ῑncurajarea creativitãṭii copiilor
Pãrinṭii au un rol decisiv in educarea copiilor.
Ei pot încã de timpuriu, sã evalueze abilitãṭile copilului, în anumite domenii şi sã determine nucleul inteligenṭei lui.
Odatã realizat acest lucru, putem încuraja punctele forte şi dezvolta pe cele mai slabe.
Este indicat sã se ṭinã cont, de anumiṭi factori determinanṭi, care pot favoriza dezvoltarea creativitãṭii, şi anume:
-joaca nestructuratã
-sã citiṭi împreunã
-inventaṭi poveşti împreunã
-introduceṭi muzica în viaṭa copilului
-încurajaṭi copilul sã inventeze scenarii diferite
-renunṭati la unele reguli şi intraṭi în jocul copilului
-acceptaṭi prietenul imaginar al copilului
-fiṭi flexibili când copilul îşi face publicã nevoia de creativitate, cum ar fi folosirea culorilor, desenul şi eventual exprimarea talentului la picturã
limitati timpul pe care îl petrece copilul în faṭa televizorului
-computerul trebuie folosit de asemenea, în mod echilibrat

Cum pot adulṭii încuraja creativitatea
-Prin furnizarea unui mediu care permite copilului sã exploreze şi sã se joace fãrã restrângeri exagerate.
-Prin adaptarea la ideile copilului, fãrã a încerca o structurare a ideilor lui, astfel încat sã se potrivescã cu cele ale adulṭilor.
-Prin acceptarea ideilor neobişnuite ale copilului, fãrã a judeca modul divergent în care acesta rezolvã o problemã.
-Folosind modalitãṭi creative pentru rezolvarea problemelor, în special a problemelor ce apar în viaṭa de zi cu zi.
-Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilitãṭilor, pentru trecerea de la ideile obişnuite, la idei mai originale.
-Ῑncurajând procesul, iar nu scopul.

Psiholog clinician şi psihoterapeut
Daniela Ghegoiu

Publicistica Coach Radu Leca