Psihologie, Stil de viata sanatos

Tiparul 90-60-90 și riscul tulburărilor de comportament alimentar

Tiparul 90-60-90 și riscul tulburărilor de comportament alimentar

Este din ce în ce mai clar pentru populația secolului XXI că stresul și gândirea negativă conduc fără echivoc spre dezechilibre, tulburări psihice și tulburări afective grave. Deși avem puterea să controlăm, într-o oarecare măsură, gândurile și emoțiile noastre, ne lăsăm duși de un val înecăcios, ce ne aruncă într-o mare de gânduri negre, stres, crize de timp, cărora le răspundem în cele mai dezadaptative moduri.

Un astfel de exemplu este Tulburarea de Comportament Alimentar Compulsiv. Denumirea utilizată în Statele Unite ale Americii este Binge Eating Disorder – poftă excesivă și incontrolabilă de mâncare, aparută ca tulburare oficială în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, în ediția a V-a. Ediția a IV-a a manualului denumește tulburarea Bulimia Nervoasă și o definește ca tulburarea caracterizată prin episoade repetate de mâncat compulsiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate de prevenție a îngrășatului, cum ar fi vărsăturile autoprovocate, abuzul de laxative, de diuretice sau de alte medicamente, exerciții fizice excesive. Perturbarea în perceperea conformației corpului și a greutății este elementul esențial în tulburările alimentare. În general, oamenii cu această tulburare se simt rușinați de obiceiurile lor și încearcă să ascundă boala.
Deși cele doua tulburări – mâncatul compulsiv și bulimia nervoasă, se pot delimita, cei care suferă de bulimie îndeplinesc, în general, criteriile pentru tulburarea comportamentului alimentar compulsiv.

Această poftă nestăvilită de a manca implică îngurgitarea unei cantități de mâncare, care este în mod evident mai mare decât cea pe care ar mânca-o cei mai mulți indivizi în circumstanțe similare. Deși tipul de alimente consumate în timpul mâncatului compulsiv variază, sunt incluse de regulă dulciurile și alimentele cu un înalt conținut caloric.

În cele mai multe cazuri, predispoziția către mâncatul compulsiv este specifică persoanelor care se confruntă cu stări de dispoziție negativă, depresie, stres, singurătate sau anxietate. Acestea apelează la mâncare în încercarea de a-și restabili starea de confort, însă aceasta este doar o soluție temporară, care camuflează o problemă, fără a oferi rezolvarea pe termen lung.
Institutul Național de Sănătate Mintala din SUA deține informația că una din cinci femei tinere au experimentat episodic simptome ale acestei tulburări alimentare.

Factori predispozanți și factori de risc care favorizază apariția tulburărilor de comportament alimentar sunt:
– factorii genetici
– stări de depresie și anxietate
– stări de conflict și tensiune în familie
– stres excesiv
– tulburări obsesiv – compulsive , tulburări de stres post-traumatic, tulburări de tip borderline
– o traumă emoțională, un eveniment marcant din viața individului
– stimă de sine scăzută
– percepția corporală perturbată

Tiparul 90-60-90 cu înălțimea de 1,72 și 50 de kg s-a promovat atât de mult în media încât percepția despre un trup armonios s-a modificat drastic. Modelul de frumusețe acceptat social determină multe femei, preponderent tinere, să se supună unor diete excesiv de restrictive, de la excluderea în totalitate a alimentelor preferate, la eliminarea alimentelor hrănitoare și nutritive, consumarea unui bol alimentar prea mic în raport cu nevoia corpului, până la consumarea de medicamente care opresc sau amână pofta de mâncare. După aceste perioade de dietă, pofte inhibate și alimente interzise, persoana poate să cadă în extrema mâncatului compulsiv, eliminând orice limită de cantitate, număr de calorii sau tip de produs alimentar. Asadar, linia dintre menținerea greutății și prevenirea îngrășării prin dietă și o tulburare de ordin alimentar este una foarte fină și ușor de încălcat.

Tulburările de comportament alimentar compulsiv au efecte majore asupra persoanei atât la nivel fiziologic cât și din punct de vedere psihologic.
În cazul în care pofta de mâncare devine persistentă și incontrolabilă sau vă surprindeți recurgând la mâncare ori de cate ori aveți o zi mai proastă, stresantă și obositoare, sunt semnele clare că este imperios necesar să consultați un specialist. În această situație, recomandarea ar fi o echipă multidisciplinară de specialiști atât în nutriție cât și în psihoterapie.

Organizarea vieții de zi cu zi și adoptarea unor obiceiuri sănătoase aduc satisfații majore, îmbunătățind starea de bine a persoanei. O monitorizare atentă a regimului alimentar este importantă. Regimul trebuie să fie adaptat stilului de viață al fiecărui individ luând în considerare preferințele alimentare, timpul petrecut la serviciu, mișcarea și consumul de energie zilnic, chiar și nivelul economic și disponibilitatea persoanei de a acorda atenție acestui aspect al vieții.
Printre obiceiurile sănătoase se numără și dezvoltarea încrederii în sine, care duce încet la aprecierea propriei persoane, punerea în valoare și acceptarea necondiționată.

Prevenţia a fost întotdeauna mai uşoară ca tratarea simptomului. Să începem de azi!

Consultant Cristina Barbulescu !

SEO Radu Leca