MEDIERE, Radu Leca

CONFLICTUL PALESTINIANO-ISRAELIAN

CONFLICTUL PALESTINIANO-ISRAELIAN si necesitatea evoluţiei tehnicilor de menţinere a păcii
Conflictul palestiniano–israelian, izbucnit acum aproape 70 de ani, reprezintă un conflict cu rădăcini vechi adânc infipte în conştiinţa celor două popoare. Drept urmare, munca depusă la nivel global în procesul de menţinere a păcii, a presupus eforturi uriaşe în ceea ce priveşte dezvoltarea strategiilor si tehnicilor de negociere, mediere, facilitare sau conciliere.
Conflictul palestiniano-israelian, a izbucnit în 1948, odata cu fondarea Statului Israel, pe un teritoriu revendicat istoric şi de palestinieni, când lumea arabă a pornit o ofensivă armată pentru distrugerea statului nou înfiinţat. După războaie şi reconcilieri, atentate, represiuni şi revolte populare, soldate cu victime nenumărate şi valuri de milioane de refugiati, şi după decenii de negocieri, populaţia este grav afectată de violenţă şi distrugeri, de lipsa stabilităţii şi a securităţii, iar pacea pare a fi încă departe, căci fiecare dintre părţi susţine încă „acest pământ este al meu !”. Israelul vrea recunoaşterea palestiniană a statului evreiesc, dar în concepţia palestiniană acceptarea acestei cerinţe ar însemna trădarea principiilor islamului.

Între evrei şi palestinieni sunt încă nerezolvate: recunoasterea reciprocă, graniţele, securitatea, drepturile de partajare a resurselor de apă, controlul asupra Ierusalimului, coloniile de evrei, libertatea de mişcare a palestinienilor şi dreptul de reîntoarcerea a refugiaţilor palestinieni.

Chiar dacă conflictul israeliano- palestinian este în principal unul politic, între două națiuni care se lupta pentru un teritoriu,acesta conţine importante aspecte religioase, aspecte care trebuie să tratate prin cea mai buna manieră strategică de menținere a păcii.

Astfel, dupa 2000, problema a inceput să se pună altfel. Agenda acestui lung proces de pace, nu mai putea fi monopolizata la nesfărşit de lideri „seculari” deoarece o astfel de abordare ar fi facut ca grupările religioase extremiste sa îşi adanceasca sentimentul de excludere şi ameninţare. Procesul diplomatic invechit şi rigid ar fi condus la acest deznodamânt, de ambele parţi.

Militanţii religioşi trebuiau abordati in propriul lor limbaj simbolic; în caz contrar, ar fi continuat să saboteze orice eforturi de consolidare a păcii .
Locurile sfinte, inclusiv orașul Ierusalim, au fost revendicate de ambele popoare, iar probleme profunde care alimentează conflictul, inclusiv elementele de identitate și scop național, nu puteau şi nu pot fi ignorate de politicieni sau de diplomați.

In zilele noastre, după războiul dintre Israel și Hamas din vara anului 2014, precum și prăbușirea negocierilor dintre israelieni și palestinieni anterioare ostilităților, tensiunile în cadrul și între societățile israeliena si palestiniana sunt ridicate iar perspectiva de reluare a conflictului violent, ameninta. Astfel, se nasc noi provocări in vederea elaborării unei noi inţelegeri negociate Datorita acestui conflict care dureaza de decenii, acest teritoriu al suferintei, este terenul propice si in continuă transformare pentru modificări si imbunătăţirea strategiilor de menţinere a păcii, dată fiind evoluţia condiţiilor existente.

În acest context, exista numeroase organizatii care de multa vreme concep noi strategii si programe, mai eficiente si mai flexibile. Una dintre aceste organizatii este si USIP (United States Institute of Peace) care lucrează atât la nivel politic căt și la nivelurile de bază pentru a pregăti terenul pentru pace. USIP dezvoltă și susține programe și inițiative non-violente pentru a preveni deteriorarea condițiilor din teritoriul in conflict.

Chiar dacă pacea intârzie să apară, la scara restrânsă, exista un ecou care face ca pe perioade scurte sau in grupuri restrânse, să apara unitate, simbioză, relaţionare pozitivă şi armonie in ciuda obiectivelor neatinse la nivel politic.

logo_640093_web

UltraPsihologie.ro Mirabela Robatzchi
Autor Mediator | Mirabela Robatzchi
Articol citit, optimizat seo si promovat de Radu Leca