Fumatul în rândul adolescenților | Program de interventie

Program de intervenție:
Fumatul în rândul adolescenților

1. Cadrul teoretic

Fumatul este unul dintre cele mai controversate comportamente nesănătoase, și cel mai des întâlnit comportament de risc pe care îl observăm în rândul populației. Efectele sale dăunătoare sănătății sunt larg vehiculate, iar numeroasele campanii anti-fumat existente la ora actuală nu reușesc să inhibe acest comportament. Aproximativ 3 milioane de oameni mor în fiecare an în țările dezvoltate datorită fumatului, jumătate dintre ei înainte de vârsta de 70 de ani. Printre numeroasele boli cauzate de fumat se numără: atacurile cerebrale, pneumoniile, anevrisme aortice, diferite boli de inimă și respiratorii, boli vasculare periferice, cataracta, tusea cronică, este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei la femei, apariţia prematură a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfuncţiilor sexuale la bărbaţi, scăderea imunităţii în general. Totodată, în timpul sarcinii fumatul crește riscul de malformații fetale, avort spontan, sarcină ectopică și greutate mică la naștere.
smoking-64925_1280Fumatul este și responsabil de marea prevalență a cancerului în rândul populației. Contribuția tutunului pentru decesele cauzate de cancer este estimată la 30%. Fumătorii sunt de doua ori mai predispuși la imbolnăvirea de cancer decât nefumătorii, iar fumătorii înrăiți au un risc de 3 sau 4 ori mai mare. Opt tipuri de cancer sunt recunoscute a fi cauzate de tutun: cancerul pulmonar, laringian, cancerul de esofag, al cavității bucale, cancerul de pancreas, rinichi, al vezicii urinare, leucemia.
Însă de ce fumatul este atât de dăunător? Răspunsul la această întrebare ni-l oferă doamna doctor Anca Sava. O țigară conţine aproximativ 4000 de substanţe chimice, dintre care 40 sunt cancerigene.
Printre substanțele periculoase conținute de țigări se numără:
o Nicotina- un alcaloid foarte toxic, stimulent şi sedativ neuroendocrin ce dă dependenţă;
o Gudronul- un termen general pentru mai multe particule ce rezultă din fumul de ţigară. Particulele conţin substanţe chimice printre care oxizi de nitrogen, dioxid de carbon, monoxid de carbon, dar şi benzpiren, o hidrocarbură puternic cancerigenă;
o Monoxidul de carbon- interferă cu transportul şi consumul de oxigen;
o Oxizi de nitrogen, cianură de hidrogen, amoniac;
o Metale (arsenic, cadmiu şi plumb) şi compuşi radioactivi, cu efecte carcinogene.

Statisticile din 2004 oferite de Programul European de Studiu pentru Alcool și Droguri (ESPAD) – condus de Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sănătate și the County Departments for Health Promotion and Health Education, cu privire la incidența fumatului în cadrul populației din Romania, arată că:
o 64% dintre cei sub 16 ani fumează înregistrându-se o creștere de 11% față de studiul din 1999 simultan cu scăderea vârstei de debut a fumatului;
o 32% dintre elevi au fumat prima țigara înainte de 14 ani;
o doar 13% cred ca fumatul din când în când este dăunător, dar cred în proporție de peste 75% că fumatul de 1-2 pachete pe zi aduce cu sine riscuri pentru sănătate.
o De asemenea, potrivit raportului despre starea de sănătate a populației din Romania (2000) al Institutului Național de Statistică:
o 47,5% dintre fumători au început să fumeze între 15-19 ani;
o 33,8% dintre fumători au început sa fumeze între 20-24 ani.
Implicațiile economice a tratării bolilor legate de fumat, cum sunt cele cardiovasculare, pulmonare obstructive, accidentele cerebrale și cancerul de plămân, suportate de sistemele de sănătate și a societății în general, sunt relevante.
Azi se estimează că bolile asociate fumatului costă România peste 700 milioane euro anual.
Datorită acestor numeroase implicații negative ale fumatului, un program de intervenție pentru eradicarea acestui comportament de risc este necesar.
Un studiu realizat in Romania, in 2005-2006, “Health Behavior in School-aged Children” (HBSC) in care au participat 1562 de adolescenti in varsta de 15 ani au aflat ca aproape jumatate dintre cei intervievati au incercat fumatul macar o data (Baban si Craciun, 2008).
Motivele invocate de catre adolescenti pentru declansarea fumatului sunt diverse, aceasta insemnand ca avem nevoie de interventii diversificate pentru a preveni/reduce acest comportament. Dintre acestea, cele mai populare au fost cele interne, precum: plictiseala, curiozitatea; si cele externe- presiunea grupului de prieteni si dorinta de a avea ceva in comun cu ceilalti, de a impartasi. Impartirea tigarilor in grupul de prieteni avand rolul de a unifica grupul, de a creea noi relatii intre colegi din medii diferite.
Asadar, este important ca interventiile pentru preventia fumatului sa se deruleze chiar de la debutul adolescentei, si sa se focuseze asupra diverselor motivatii care ii determina pe adolescenti sa initieze acest comportament daunator.

people-378020_12802. Grupul țintă

Grupul țintă este constituit din adolescenții de liceu, clasele IX-XII, cu vârste cuprinse între 15-20 de ani. Ne-am focusat asupra acestei grupe de vârstă deoarece adolescența este cunoscută ca o perioada sensibilă, în care predomină manifestarea comportamentelor de risc. Studiile arată că 95% dintre fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 20 de ani.Acest fapt este demonstrat și de statisticile obținute pe populația din Romania, peste 60% dintre tinerii sub 16 ani sunt fumători.
S-a presupus că problemele pe care le manifestă adolescenții în legătură cu fumatul, consumul de substanțe, alcoolul, violența, comportamentul sexual neadecvat sunt datorate capacității deficitare de a lua decizii. Iniţial s-a formulat ipoteza că adolescenții au abilități cognitive slabe relevante pentru luarea deciziilor sau că informațiile cu privire la consecințele unui comportament riscant pot să nu le fie clare, și astfel să nu înțeleagă riscurile implicate. În contrast cu aceste idei, s-a constatat că adolescenții se implică în situații periculoase în ciuda cunoașterii și înțelegerii riscurilor implicate. Astfel, în situații din viața reala, adolescenții nu analizează pur și simplu rațional riscurile și consecințele comportamentelor lor- acțiunile lor sunt în mare măsură influențate de sentimente și influențe sociale. Datorită creierului în dezvoltare sistemele cognitive și comportamentale se maturizează în ritmuri diferite, de aceea adolescența este o perioada vulnerabilă. Cea de-a doua decadă a vieții este o perioadă de intensă activitate, când se înregistrează schimbări în structura și funcționarea creierului, mai ales în regiunile asociate cu inhibiția, controlul comportamentului de risc și al recompensei, și reglarea emoțională.
Deoarece această perioadă este una foarte sensibilă, în care se petrec numeroase schimbări atât cognitive cât și afective în personalitatea tinerilor, intervenirea cu un program de prevenție a fumatului are șanse mai mari de reușită.

3. Obiective

Scopul principal al unei interventii de acest gen este acela de a atrage atenția adolescenților asupra efectelor dăunătoare pe care le produce fumatul, atat pentru sănătatea lor cât și pentru a celor din jur, și de a reduce apariția acestui comportament. Însă simpla informare nu este îndeajuns, deoarece sistemul de luare a deciziei este unul mult mai complex, structura mentală a adolescenților fiind sensibil diferita de cea a adulților. Un program eficient de persuadare în vederea combaterii acestui comportament de risc trebuie să vizeze atât componenta cognitivă cât și cea afectivă și atitudinală. Eficacitatea mesajelor care mobilizează componente emoționale este mai mare decât a celor exclusiv raționale.
Ținând cont de acest date, dorim să propunem un program de intervenție special conceput pentru capacitatea de procesare și analizare a adolescenților, care să aibă o putere mare de influență asupra lor și să le modeleze comportamentul în direcția dorită.
Realizarea obiectivului propus implică urmatorii pași:
• Informarea adolescenților cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății- atât a bolilor grave, care se dezvoltă într-un termen lung de timp, cât și a efectelor sale mai puțin grave, dar vizibile mult mai devreme: gingivite, apariţia cariilor, voce răguşită, îngălbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor.
• Dezvoltarea abilității de a spune “ NU” influenței negative a anturajului, acceptarea propriei individualități;
• Încurajarea comunicării cu părinții/ tutorii/ profesorii/ sau cu a oricărui adult competent despre problemele care îi frământă;
• Atenționarea părinților și a cadrelor didactice cu privire la rolul lor în formarea adolescenților;
• Schimbarea convingerilor eronate ale adolescenților despre tutun: “fumatul te face atractiv”, “ fumatul te face independent și mai matur”, etc.
• Dezvoltarea unor comportamente alternative fumatului.

4. Plan de acțiune

Pentru punerea în practica a acestui program este nevoie de o colaborare cu liceele din localitatea unde se doreste implementarea programului. Se va introduce o oră obligatorie pe săptămână în care să se faca educație pentru sănătate. În cadrul acestei ore elevii vor avea posibilitatea să discute cu persoane competente, capabile să le explice consecințele comportamentelor lor. Medicii, psihologii, dar chiar și antrenorii de sport sau stiliștii pot ajuta tinerii să fie mai atenți cu sănătatea lor. Este important ca în cadrul acestor ore atmosfera să fie una deschisă, prietenoasă, discuțiile să fie libere, pentru a se creea o atitudine pozitivă față de aceste discuții, și a trezi interesul tinerilor pentru a participa cât mai activ la ore.
Deși atitudinile persoanelor au un grad mare de rezistență la schimbare, ele nu sunt determinate genetic, ci se învață din interacțiunile cu mediul înconjurător, sursele majore ale formării lor fiind învățarea socială și compararea socială. Astfel, în cursul acestor ore elevii vor avea posibilitatea de a interacționa cu diferiți oameni importanți care au un alt set de comportamente, care pot constitui un exemplu de conduită pentru tineri. De asemenea, încercăm să îi implicăm și pe părinți în acest program pentru a le aduce la cunoștință exemplul negativ pe care îl pot oferi ei copiilor lor prin comportamentul pe care îl manifestă. Este cunoscut faptul că un predictor mai influent pentru o bună achiziție atitudinală este comportamenul manifest al celuilalt- al persoanei importante pentru dezvoltarea copilului, și nu simpla lui recomandare comportamentală.
Pentru ca procesul de persuadare pe care dorim să-l inițiem prin acest program să aibă succes este important sa ne folosim de o “ancoră”, adică o credință, valoare, atitudine deja asimilată și resimțită ca importantă pentru subiect. Așadar, o discuție doar pe tema consecințelor de lungă durată ale fumatului nu este destul de motivantă, tinerii fiind mult mai impresionați de efectele rapide care pot apărea datorită fumatului. Programul anti-fumat trebuie să se centreze pe probleme legate de aspectul fizic, care sunt foarte importante în grupul social al tinerilor. Câteva exemple de mesaje ale programului ar putea fi:
• Vei dobândi o formă fizică mai bună, prin creşterea rezistenţei organismului;
• Respiraţia, părul, hainele tale nu vor mai emana mirosul neplăcut de tutun;
• Dantura şi degetele tale nu vor mai fi îngălbenite.
• Vei reduce riscul de încrețire prematură și de îngroșare a pielii tale;
• Părul tău va fi mai bogat și mai mătăsos.
Pentru o persuasiune reușită este importantă și calitatea mesajului. El trebuie să aibă un caracter incitant, care modelează specific schimbarea atitudinală. Persuasiunile ce produc o stare acuta de anxietate nu sunt capabile să genereze o schimbare atitudinală majoră, deoarece subiectul se apără involuntar în fața unui disconfort psihologic grav, prin negație.
Un alt element vital în schimbarea comportamentului de risc este influența pe care o exercită grupul de prieteni. Acceptarea socială și integrarea într-un grup sunt principalele probleme pe care le au adolescenții. Cu ajutorul psihologilor vom încerca să reducem influența normativă care se manifesta prin conformarea la expectanțele grupului- în special daca valorile pe care grupul le manifestă sunt negative- și de a mări capacitatea subiecților de a accepta influența informațională prin interiorizarea în sistemul de valori a noilor informații oferite.
În concluzie, considerăm că acest program are șanse mari de reușită deoarece ține cont de nevoile tinerilor, implică un număr mare de persoane care ajută la crearea unor noi atitudini și comportamente în legătură cu fumatul. În procesul de persuadare luăm în considerare atât componenta cognitivă- prin expunerea elevilor la informațiile despre efectele negative ale acestui comportament de risc; componenta afectivă prin crearea unui mediu de activitate plăcut, stimulativ. De asemenea, programul nu vizeaza doar grupul țintă- adolescenții de liceu, ci și mediul în care aceștia se dezvoltă, prin implicarea parinților și a profesorilor. Totodata, expunerea de lunga durata la aceste mesaje pe care programul le transmite- pe timpul unui semestru- asigură menținerea schimbării atitudinale.

5. Instrumente de evaluare

Un prim pas care trebuie făcut pentru realizarea acestui program de intervenție este evaluarea inițială care ne permite să observăm atitudinile adolescenților legate de problema fumatului, precum și informațiile pe care ei le dețin despre efectele dăunătoare asupra sănătății. De asemenea, este important să aflăm motivațiile interne care îi determină pe adolescenți să manifeste acest comportament de risc, credințele și miturile pe care le dețin în legătură cu acest subiect. Acest prim pas ne ajută să ne orientăm activităţiile viitoare spre nevoile specifice şi ne indică traseul pe care va trebui să-l urmăm, totodată fiind un punct de referinţă pentru evaluarea finală. Pentru a realiza acest fapt putem folosi interviuri semistructurate, chestionare. Aceste tipuri de instrumente pot fi aplicate și părinților pentru a deține mai multe informații cu privire la influențele mediului familial din care fac parte adolescenții, și de a fi capabili să acționăm într-un mod mai eficient educând și părinții asupra efectelor negative pe care le pot avea comportamentele lor asupra propriilor copii.
Interviul aplicat elevilor ar putea cuprinde urmatoarele întrebări:
1. Ce părere ai despre tinerii care fumează?
2. Ai prieteni fumători?
3. Ai fost vreodata constrâns de anturaj/situație să fumezi?
4. Ce părere ai de campaniile anti-fumat?
5. Îți amintești vreun slogan, imagine, informație dintr-o campania anti-fumat? Descrie-o în câteva cuvinte.
În urma finalizării programului de intervenție dorim să aflăm modul în care au evoluat atitudinile şi comportamentele grupului nostru ţintă legate de fumat. Pentru aceasta vom readministra instrumentele de evaluare utilizate la inceputul intervenției și vom compara scorurile obținute pentru a vedea în ce măsură programul nostru a avut succes.
BIBLIOGRAFIE:
• Alin Gavreliuc, 2007, “ De la relatiile interpersonale la comunicarea sociala”, Editura Polirom
• Anna C. K. van Duijvenvoorde, Brenda R. J. Jansen, Ingmar Visser, and Hilde M. Huizenga, 2010, “Affective and Cognitive Decision-Making in Adolescents ”, Developmental Neuropsychology, 35: 5, 539 — 554
• Catrinel Craciun, Adriana Baban, 2008, “EXPLORING SMOKING IN ROMANIAN ADOLESCENTS: PREVALENCE, PREDICTORS AND MEANINGS OF SMOKING”, Cognition, Brain, Behavior. An Interdisciplinary Journal, Volume XII, No. 4 (December), 435-452
• Laurence Steinberg, 2005, “ Cognitive and affective development in adolescence”, Trends in Cognitive Sciences, 9(2):69-74
• “The health consequences of smoking- Cancer- a report of the Surgeon General”, Public Health Rep. 1982 Jul-Aug; 97(4): 318–324
Dr Anca Sava – www.medicas.ro ; www.eurespir.info

Articol realizat Psiholog Crisan Clauida Elena 

http://ultrapsihologie.ro/echipa/psiholog-crisan-claudia-elena/

Citit, editat si publicat de Radu Leca

Credit Photo: Pixabay.com

Revista online de Psihologie | Mediere | Coaching

Promovam GRATUIT, psihologi, mediatori, coachi. Articole de psihologie, mediere si coaching in format text si audio. Contact: 0741.101.881. Radu Leca.

psiholog,mediator,coach

 

Teenagers smoking: An intervention program

1.      Theoretical context

Smoking is one of the most controversial unhealthy behaviors and the most common risk behavior.  Its negative effects on health are well known and numerous anti-smoking campaigns are not successful in stopping it.  Approximately 3 million people die annually in developed countries because of smoking, half of them before the age of 70. Amongst the numerous diseases caused by smoking we can list: cerebral strokes, pneumonia, aortic aneurisms, different heart and respiratory diseases, peripheral vascular diseases, cataract, chronic coughing. It’s also a risk factor for early menopause, premature wrinkles, osteoporosis, sexual dysfunctions for men, a drop in immunity in general. Also, during pregnancy, smoking increases the risk for fetal malformation, spontaneous miscarriage, ectopic pregnancy and small weight at birth.

Smoking is also responsible for the big percentage of cancer cases. The contribution of smoking to deaths due to cancer is believed to be of 30%. Smokers are twice as inclined to get cancer as non-smokers and chronic smokers have a risk three or four times bigger. Eight types of cancer are recognized as being caused by smoking: pulmonary, laryngeal, esophagus cancer, oral cavity cancer, pancreatic, kidney cancer, bladder cancer and leukemia.

Why is smoking so harmful? The answer to this question is given by Doctor Anca Sava. One cigarette contains approximately 4000 chemical substances, out of which 40 are carcinogenic. Amongst the dangerous substances in cigarettes we can list:

·         Nicotine- a very toxic alkaloid, neuro-endocrine stimulant and sedative that develops addiction

·         Tar- a general term for more particles originating in the cigarette smoke. These particles contain chemical substances including: nitrogen oxides, carbon dioxide, carbon monoxide, but also benzopyrene, a hydrocarbon strongly carcinogenic

·         Carbon monoxide- it interferes with the transportation and consumption of oxygen

·         Nitrogen oxides, hydrogen cyanide, ammonia

·         Metals (arsenic, cadmium, plumb) and radioactive composites with carcinogenic effects.

The 2004 statistics offered by the European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD) – lead by the Institute of Health Services Management and the County Departments for Health Promotion and Health Education, regarding the incidence of smoking amongst the Romanian population shows that:

·         64% of people under 16 smoke (an 11% growth comparing to the 1999 study)

·         32% of pupils have smoked their first cigarette before the age of 14

·         Only 13% believe that occasional smoking is harmful but 75% believe that smoking 1 or 2 packs of cigarettes a day brings risks for health

Also, according to the 2000 report of the National Institute of Statistics regarding the health state of the Romanian population:

·         47.5% of smokers have started between the ages of 15 and 19

·         33.8% have started between the ages of 20 and 24

The economical implications of treating smoking-related illnesses, like cardio-vascular, pulmonary clogging, cerebral accidents and lung cancer, supported by the health systems and society in general, are relevant.

It’s estimated that smoking-associated illnesses cost Romania 700 million euro annually.

Due to the numerous negative implications of smoking, an intervention program is necessary.

A study realized in Romania in 2005-2006, “Health Behavior in School-aged Children” (HBSC) in which took part 1562 teenagers (15 years) has outlined that half of these teenagers have tried smoking at least once in their life (Baban and Craciun, 2008).

The reasons that teenagers give for starting to smoke are diversified, meaning that we need diversified interventions in order to prevent and reduce this behavior. Amongst these reasons, the most popular ones are the internal ones like boredom, curiosity, and the external ones like peer pressure and the desire to have something in common with other people. Sharing cigarettes in a group of friends has the role to unify the group, to create new relationships between colleagues from different environments.

Therefore, it’s important that the interventions for smoking prevention to reel off from the beginning of adolescence and to be focused on the different motivations that determine teenagers to initiate this harmful behavior.

2.      The target group

The target group is represented by high school teenagers from the 9th to the 12th grade, with ages between 15 and 20. We have focused on this age group because adolescence is known to be a sensitive period of time in which risk behaviors are predominant. Studies show that 95% of smokers start this behavior before the age of 20. This fact is proven also by Romanian statistics which show that over 60% of teenagers under 16 are smokers. It has been assumed that the problems that teenagers manifest related to smoking, substance consumption, alcohol, violence, inappropriate sexual behavior are owed to an adverse ability to make decisions. Initially, it was believed that teenagers have weak cognitive abilities related to decision making or that the information regarding the consequences of a risky behavior may be unclear to them, they may not understand the risks involved. Opposite to these ideas, it was determined that teenagers get involved in dangerous situations in spite of knowing and understanding the risks. So, in real life situations, teenagers don’t rationally analyze the risks and consequences of their behaviors-their actions are mainly influenced by feelings and social influences. Due to their developing brain, the cognitive and behavioral systems are maturing at different paces, which is why adolescence is a vulnerable period. The second decade of life is a period of intense activity when there are changes in the structure and functioning of the brain, especially in regions associated with inhibition, risky behavior and reward control, and emotional adjustment.

Because this period is very sensitive, with numerous cognitive and affective changes in the youths’ personality, a smoking prevention program has a high chance of success.

3.      Objectives

The main purpose of an intervention of this kind is to attract teenagers’ attention to the harmful effects of smoking, both for their health and for those around them and to reduce the occurrence of this behavior. Simply informing them is not enough because the decision making system is much more complex, the mental structure of teenagers being different from that of an adult. An effective persuasion program designed to combat this risky behavior must target the cognitive, affective and attitudinal components. The efficiency of the messages that mobilize emotional components is much higher than that of those exclusively rational.

Considering this data, we wish to propose an intervention program especially designed for the processing and analyzing capacity of teenagers so that it will have a great influence on them and that it will model their behavior in the desired way.

Achieving the wished objectives there are a number of steps that must be followed:

·         Informing teenagers about the negative effects of smoking on health- the serious illnesses that are developed on the long term but also the less serious effects but visible on the short term: gingivitis, caries, hoarse voice, yellow finger teguments and fingernails.

·         The development of the ability to say “NO” to the negative peer pressure, accepting one’s individuality

·         Encouraging communication with parents/ tutors/ teachers/ other competent adults about their problems

·         Bringing to the parents’ and teachers’ attention that they have a role in the teenagers’ development

·         Changing the teenagers’ wrong beliefs about smoking: “smoking makes you attractive”, “smoking makes you independent and more mature”, etc.

·         Developing alternative behaviors.

4.      Action plan

In order to apply this program, it is necessary to establish collaborations with the high schools in the city. There will be a mandatory hour a week for health education. During this hour, students will have the opportunity to talk with competent persons, capable to explain the consequences of their behavior. Doctors, psychologists, or even sport coaches or stylists can help youths to be more careful with their health. It’s important that during these classes there will be an open, friendly atmosphere with free talks in order to create a positive attitude towards these discussions and to arouse teenagers’ interest to actively participate.

Even though people’s attitudes have a high resistance to change, these attitudes are not genetically determined; they are learned by interacting with the environment. The major sources for these attitudes are social learning and social comparison. So, during these classes, students will have the possibility to interact with different important people with different behaviors, who can be example for these teenagers. Also, we try to implicate the parents in this program to let them know the negative example they can give to their children through their behavior. It is known that an influent predictor for an attitudinal acquisition is the manifest behavior of the person important for the child’s behavior, not only his recommendation.

If we want this persuasive process to be successful, it’s important to use an anchor, a belief, a value, an attitude already assimilated and important for the subject. So, just a discussion about the long term effects of smoking is not motivating enough; young people are way more impressed by the fast effects of smoking. The anti-smoking program needs to be centered on problems related to the physical aspect which are very important in the social group of young people. A few examples of messages could be:

·         You will be in a much better physical shape by increasing your organism’s resistance

·         Your breath, hair and clothes will no longer smell of smoke

·         Your teeth and fingers will no longer be yellow

·         You will reduce the risk of premature wrinkling

·         Your hair will be richer and softer.

For a successful persuasion, the quality of the message is very important. It must have an inciting character which specifically models the attitudinal change. The persuasions that induce anxiety are not capable to generate a major attitudinal change because the subject is involuntarily defending against a serious psychological discomfort through denial.

Another vital element in the change of risk behavior is the influence of the group of friends. Social acceptance and integration are the main problems that teenagers have. With the help of psychologists we will try to reduce the influence of conforming to the group expectancies- especially if the values of the group are negative- and to increase the capacity of the students to accept the informational influence by internalizing in their value system the new information.

In conclusion, we believe that this program has a high chance of success because it takes into consideration the teenagers’ needs, it involves a great number of people that help to create new attitudes and behaviors related to smoking. In the persuasive process we take into consideration both the cognitive component-by exposing students to information about the negative effects of this risky behavior and the affective component by creating a pleasant, challenging environment. Also, this program does not focus only on the target group-high school teenagers, but also on the environment in which they develop, by involving the parents and the teachers. At the same time, exposing them to these messages for a whole semester assures the maintaining of the attitudinal change.

5.      Instruments for evaluation

A first step that needs to be done is an initial evaluation which allows us to observe the teenagers’ attitudes towards smoking and also the information they have about its harmful effects. Also, it’s important to learn the internal motivations that determine teenagers to manifest this risk behavior, their beliefs and myths about this subject. This first step helps us orient our future activities towards specific needs and indicates the path we should follow. It’s also a reference for the final evaluation. In order to achieve this we can use semi structural interviews, questionnaires. This type of instruments can also be applied to parents in order to get more information about the influences of family and to act more efficiently through the parents’ education about the negative effects of their behaviors on their children. The interview could contain the following questions:

1.      What do you think of people who smoke?

2.      Do you have smoking friends?

3.      Have you ever felt impelled by the entourage/situation to smoke?

4.      What do you think of anti-smoking campaigns?

5.      Do you remember any slogans, images, information from an anti-smoking campaign? Describe it in a few words.

After finalizing this intervention program we wish to learn the way that the target group’s attitudes and behaviors about smoking have evolved. In order to do this, we will apply the instruments used in the beginning at the end and compare the scores. This way, we will find out if the program has been successful.

Traducere realizata de Valentina Ceauca